Arheologii orădeni anunţă descoperiri interesante în şantierul deschis dincolo de Peţa, pe amplasamentului viitorului drum care va lega strada Vaporului de giraţia Şoselei de Centură cu strada Nojoridului.
„Viitorul drum va rezolva supra-aglomerarea de pe strada Nojoridului şi va fi legat şi de strada Universităţii prin prelungirea străzii Făgăraşului. Viitorul drum va tăia o parte din amplasamentul Cimitirului, zonă în care dorim să dezvoltăm servicii. Lucrarea a fost câştigată de firma Asfamix la un preţ de 4,5 milioane de lei. După închiderea şantierului arheologic, executantul va avea şase luni pentru finalizarea lucrării”, a declarat ieri viceprimarul Biro Rozalia.
Situl Salca, străvechi
La rândul său, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, a salutat interesul municipalităţii pentru salvarea vestigiilor. „Remarc insistenţa Primăriei, care a şi pus la dispoziţie un utilaj pentru lucrările de descărcare arheologică. Situl Salca e un sit important, inclus pe harta siturilor arheologice, şi care conţine primele urme de locuire în zona Oradiei. Situl se extinde spre zona Lotus şi la Biserica Ortodoxă care se construieşte acum în Nufărul”, a spus Chiriac.
Arheologul responsabil de şantier a adăugat că situl Salca este cel mai vechi din zona Crişana, fiind decoperit în 1871, şi deţine vestigii din neolitic.
„Descoperirile făcute până acum sunt din epocile bronzului şi fierului. După ce vom descărca arheologic actualul strat, vom săpa mai adânc, pentru zona neolitică”, a declarat arheologul Lakatos Attila. Până acum, în şantier s-au găsit un număr mare de complexe, cam 300, din care jumătate sunt gropi de provizii. Dar s-au găsit şi urme de bordeie, fântâni precum şi o groapă rituală folosită de sciţi.
Casele mai aşteaptă
„Gropile de provizii datează din perioada sciţilor sau a dacilor, şi erau săpate în curţile interioare. Aceasta înseamnă că cea mai valoroasă parte a sitului, amplasamentele caselor, se află între drum şi Peţa”, a completat Lakatos.
Directorul Muzeului a lăsat însă să se înţeleagă că banii sunt principala problemă în continuarea cercetării sitului. „Din păcate, până acum s-a săpat sistematic prea puţin în siturile din zona Oradiei şi a Bihorului. Vom accesa un proiect european pentru a finanţa astfel de săpături”, a promis Chiriac. „E păcat că în anii 70 – 80 s-a construit făcându-se foarte puţină salvare arheologică. E de aşteptat ca pe lângă viitoarea şosea să se dezvolte proprietăţi. Astfel că ar fi bine să se cerceteze arheologic fâşia spre Peţa”, a conchis Lakatos.
Citiți principiile noastre de moderare aici!