Nobumitsu Takamatsu, ataşatul cultural al Ambasadei Japoniei în România a fost prezent la Oradea ca invitat la Campionatul European de Karate Kyokusin. „Îl reprezint pe Excelenţa Sa, domnul ambasador care a fost invitat de senatorul Rozalia Biro. Cu domnia sa mă voi întâlni în această după-amiază (vineri) ceea ce este o mare onoare pentru mine”, ne-a mărturisit tânărul diplomat. Întâlnirea cu oficialul Ambasadei Japoniei a fost unul dintre rarele momente când un jurnalist local are prilejul să realizeze un interviu cu un reprezentant al Ţării Soarelului Răsare. Surpriza a fost să descopăr că interlocutorul meu vorbeşte impecabil limba română şi că are doar 28 de ani. „Am 28 de ani, dar noi, asiaticii părem mult mai tineri”, mi-a anticipat oarecum întrebarea Nobumitsu Takamatsu. În Japonia, domnia sa a absolvit Dreptul internaţional, după care a studiat Relaţii Internaţionale la Cluj Napoca. „De mic mi-am dorit să reprezint ţara mea în străinătate, să lucrez în diplomaţie. Am fost dintotdeauna interesat de istoria ţărilor comuniste. Înainte să vin în România, am studiat la Ministerul Afacerilor Externe din Japonia limba română cu o profesoară din Bucureşti. Apoi, am studiat la Babes- Bolyai, aşa că vorbesc română cu accent ardelenesc”, a glumit tânărul diplomat. Ataşatul cultural al Japoniei spune că cele mai mari dificultăţi în învăţarea limbii române i-au fost create de faptul că în română verbul are „prea multe forme, în timp ce în japoneză avem o singură formă şi plus nu avem articolul hotărât şi nici forma de plural”. Conform statisticilor Ambasadei Japoniei, aproximativ 2000 de români vorbesc japoneza „însă mulţi români sunt interesaţi de aspectele contemporane ale culturii japoneze, cum e animix-ul”. Primii români despre care a auzit şi care sunt celebri în Japonia sunt Nadia Comăneci, maratonista Lidia Şimon, judoka Alina Dumitru- „care a învins o sportivă din Japonia foarte cunoscută” şi Gheorghe Hagi. Nobumitsu Takamatsu spune că este un adevărat fan al „Regelui” Gheorghe Hagi, deoarece el însuşi a practicat fotbalul de la vârsta de cinci ani. Regretă însă că nu a reuşit să-l întâlnească pe fotbalistul-fanion al României. Chiar dacă românii cred că artele marţiale sunt cele mai populare sporturi în Japonia, nu e aşa. „Artele marţiale se studiază obligatoriu în şcoală. Fac parte din educaţie şi dezvoltă disciplina şi respectul faţă de ceilalţi”, ne-a explicat Nobumitsu Takamatsu. Oficialul japonez ne-a explicat şi care este filosofia muncii la poporul său. „Se munceşte din onoare, din dorinţa de a contribui la societate. Japonezii respectă foarte mult echipa. De aceea, japonezii rămân fideli locului de muncă, pentru coechipieri şi pentru prieteni muncesc foarte mult. Munca este o virtute, o responsabilitate deosebită, indiferent pe ce funcţie munceşte un japonez”. Respectul faţă de oaspeţi este extrem de accentuat la japonezi şi acesta se regăseşte şi în ritualul ceaiului. „Ritualul ceaiului, pe care sper să-l putem prezenta şi la Oradea, aşa cum am făcut în alte locuri din România, are loc într-o cameră foarte îngustă, astfel încât să nu poţi intra cu sabia înăuntru. Respectul faţă de oaspeţi se traduce şi prin atmosfera relaxantă, prin faptul că nu se conversează mult. În sine, ceaiul este un pretext de socializare, iar în societatea de azi ceremonialul ceaiului nu se practică în mod curent. Aceasta chiar dacă bem ceai verde destul de des şi ceaiul, ca şi apa, este gratuit oriunde ai merge”.
Impresionat de Dan Puric
Nobumitsu Takamatsu consideră că românii ar putea „exporta” în japonia teatrul lui Dan Puric şi peisajele din Vestul Moldovei „zonă în care accesul este foarte limitat”. „Am fost foarte impresionat de teatrul lui Dan Puric. Până acum nu am văzut aşa ceva”. Ataşatul cultural al Ambasadei Japoniei la Bucureşti spune că din punctul de vedere al instituţiei pe care o reprezintă „relaţiile la nivel politic dintre România şi Japonia sunt foarte bune. Avem şi o istorie de 110 ani. Primul contact diplomatic dintre cele două ţări a avut loc în 1902, în Austria”, explică oficialul japonez. „La nivel economic, ţinând cont de potenţialul ambelor ţări, putem dezvolta şi intensifica aceste relaţii. În România, firmele japoneze au creat 32.000 de locuri de muncă. Agricultura este un domeniu în care putem lărgi colaborarea. O firmă din Japonia a investit în acest domeniu în România şi potenţialul există. În plus, Japonia are un teritoriu limitat pentru agricultură, 2/3 din teritoriul nostru este montan. Într-un fel aceasta explică şi eficienţa cu care este exploatată fiecare bucată de pământ în Japonia”. La rândul său, ataşatul cultural al Ambasadei Japoniei la Bucureşti a vrut să afle cum este percepută descentralizarea, alegerile prezidenţiale, posibilele mişcări de pe scena politică, relaţia cu Ungaria şi proiectele comune dintre cele două ţări din perspectiva unui jurnalist local.
Citiți principiile noastre de moderare aici!