Oradea. Muzician, Ambasador Cultural al Romaniei, prof. univ. doctor în Muzică ENG, distinsă personalitate academică, Oana Lianu aparține unei categorii selecte la nivel internațional. Artista îmbină fascinant timbralitatea aparte și virtuozitatea instrumentului care a consacrat-o – naiul, cu sonoritatea vocii sale inconfundabile, de 3 octave. Despre Oana Lianu fiică, artistă, universitar, mamă, soție, aceasta a vorbit în cadrul unui interviu acordat universitarului Olimpia Urdea, președintele Asociației d art. Interviul a fost realizat în cadrul unui proiect prin care publicului bihorean îi este prilejuită întâlnirea cu oamenii de artă, de cultură, pe care îi iubesc, dar pe care nu îi pot regăsi în domeniul în care s-au consacrat, pe scenă sau în mediul academic. Începutul lunii martie, aproape sinonim cu declararea pandemiei, a găsit-o pe Oana Lianu în plin recital, ca Ambasador cultural al României, la deschiderea evenimentului cultural Carnaval a Estribor, la Puerto Deportivo de Las Galletas, Arona.

[eadvert]

Naiul e instrumentul care i-a adus consacrare internațională Oanei Lianu. Un instrument predestinat parcă, pe care îl găsești anagramat chiar în numele artistei. La 16 ani, imediat după dispariția comunismului, Oana Lianu susținea spectacole de folclor în Franța, iar presa era absolut fascinată de tânăra artistă. „Printesa Oana, la al cărei șarm n-ar rezista nici zeul Pan”, titra ziarul Le Provencal, Martigues. Recunoaște că la 16 ani a fost măgulită de aceste aprecieri, dar admite faptul că limba franceză pe care o vorbește a ajutat-o în raporturile cu presa din Franța.

Avea să descopere doar la 36 de ani ce calități vocale deține. Aceasta în condițiile în care, spune artista, o soprană, de exemplu, știe de la 20 de ani care îi este drumul. Acum e supranumită Ciocârlia în muzica populară. Spune că atunci când a decis să dea drumul vocii a fost un act de curaj, de îndrăzneală. „Succesul ține și cu oamenii curajoși, până la urmă”, spune artista. „Nu mi-am dat seama până târziu ce pot să fac cu vocea, deși știam că pot să cânt. Însă nu am îndrăznit să cânt vocal, fiindcă nu vroiam să fiu mai prejos decât în aparițiile cu instrumentul meu de suflet, naiul. La 36 de ani eram foarte cunoscută pentru performanțele deosebite la instrumentul la care cânt clasic, folclor, jazz-café. Abia atunci, la 36 de ani, am început să dau drumul vocii. Părinților mei le-ar fi plăcut mult să fi făcut mai repede acest lucru, să cânt folclor. Cu folclorul m-am născut în casă, apoi cu muzica clasică, pe măsură ce înaintam în școlile de profil. Am considerat că jazz-café se potrivește mai bine pe vocea mea. Și de ce să nu spun, am decis să mă duc într-un show de talente cu vocea și cu naiul, ceva inedit. Nu abordam folclor, ci jazz-café. Aveam la dispoziție o jumătate de an în care am realizat ce progrese uimitoare pot să fac cu vocea. Așa am descoperit cele 3 octave și de aici îndrăzneala de a da vocii ce e al vocii și naiului ce e al naiului. Nu am părăsit folclorul niciodată, dar i-am impregnat interpretarea proprie”, spune Oana Lianu.

Repertoriul artistei cuprinde genuri muzicale precum: jazz-café, musical, șansonete, canțonete, folclor, colinde. Asocierea unică a vocii cu naiul creează un duo formidabil, întregit de celelalte instrumente pe care Oana le stăpânește cu măiestrie: pianul, fluierul, cavalul, ocarina, tilinca, drâmba, cimpoiul. Cu un vibrato expresiv și o interpretare plină de nuanțe, Oana Lianu cântă muzică tradiționala românească, lucrări de muzică clasică, improvizează pe teme de jazz sau pe teme folclorice, cum se întâmplă atunci când cântă Ciocârlia.

Oana Lianu face din categoria restrânsă a artiștilor care îmbină în mod excepțional cariera universitară cu cea artistică. Oana Lianu este Doctor în muzică al Academiei de Muzică „George Dima” din Cluj-Napoca, la 29 de ani. Teza sa de doctorat, cu titlul „Naiul între tradiție și modernitate”, a primit distinctia Summa Cum Laude. În 2007, a preluat Ansamblul folcloric al Facultății de Muzică din Oradea, devenind prima femeie dirijor al unei orchestre populare studentești. „Din câte știu, sunt singura artistă în această postură. Primele noțiuni de armonie culturală le-am furat de la colegii tatălui meu. Apoi, la Cluj, la orele marelui compozitor Tudor Jarda. După ore făceam armonizare. Era de vis. Îmi spunea: «Pune-te Lianu la pian și fă armonizare pe cântecul ăsta!». Mă bucur că putem avea folclorul în mediul academic, iar noi, la Ansamblu, încercăm să ținem ștacheta cât mai sus”, explică artista. Dealtfel, compozitorul Tudor Jarda, fostul ei profesor, este unul dintre admiratorii săi, afirmând că „naiul Oanei vibrează atingând culmile perfecțiunii”.

Cele trei cărți semnate Oana Lianu, Naiul între tradiție și modernitate, Metoda pentru însușirea naiului și Curs de folclor muzical, sunt cotate printre cele mai valoroase materiale din literatura muzicală de specialitate la nivel mondial. În discuția cu profesora Olimpia Urdea, Oana Lianu nu a ezitat să vorbească despre viața personală. Este căsătorită cu Petrică Pop, solist instrumentist la Ansamblul Crișana. Petrică Pop cântă la taragot, saxofon și recondiționează instrumente populare. Oana mărturisește că atunci când soțul ei se întâlnește cu tatăl său, Ion Lianu, cercetător, etnolog și profesor, cel care a inițiat-o în arta altor instrumente populare de suflat, e o adevărată sărbătoare. De-altfel, Oana Lianu spune că soțul i-a făcut tatălui său cel mai frumos cadou pe care și-l dorea ca artist, un taragot Stowasser, după care Petrică Pop s-a dus până la Budapesta. Oana Lianu și Petrică Pop au împreună un fiu, Ionică, un adolescent extrem de talentat, olimpic național, câștigător a numeroase trofee. Un copil dintre cei aleși, despre care se spune că „Dumnezeu, atunci când i-a dat talent, nu s-a jucat”. Oana Lianu spune că pe lângă talent, e conștientă că fiul său trebuie să muncească mult și că asemenea ei, „mai scapă câte o lacrimă și mergem mai departe”. Pentru Ionică, Oana Lianu își dorește sănătate și noroc, fiindcă, „Doamne cât contează și norocul ca să izbutești”.