Situația a fost discutată direct pe șantier de premierul Bolojan cu constructorii și cu responsabilii din domeniul infrastructurii feroviare.

Ritmul actual de execuție arată însă că termenul prevăzut pentru finalizarea proiectului prin PNRR nu mai poate fi atins, iar autoritățile au fost nevoite să adopte soluții pentru a evita pierderea fondurilor europene destinate investiției. Premierul a explicat că, tocmai din cauza acestor întârzieri, proiectul a fost mutat de pe componenta de grant pe componenta de împrumut, pentru a reduce riscul pierderii finanțării.

„În condiții normale, proiectul trebuia finalizat până în această vară. Constatând că acest proiect nu poate fi finalizat, a fost mutat de pe suma de grant, prin prima decizie, pe componenta de împrumut, în așa fel încât să ne luăm măsuri că dacă se întâmplă ceva și nu se pot controla lucrurile, nu se pierde suma aferentă proiectului, care, așa cum v-am spus, este o sumă foarte mare.”, a declarat Ilie Bolojan.

În paralel, anul trecut au fost renegociați și indicatorii de progres ai proiectului, astfel încât România să poată respecta jaloanele asumate prin finanțarea prin PNRR. Autoritățile au stabilit ținte diferite pentru fiecare tronson, în funcție de stadiul lucrărilor.

„Tot anul trecut au fost renegociați indicatorii care țin de acest proiect și, știind că pe cele trei tronsoane care sunt la capete lucrările sunt mai avansate, acolo angajamentele sunt că vom finaliza 90% din lucrări. Pe acest tronson (Poieni- Aleșd- n.r.) unde, din păcate, lucrările sunt mult întârziate, angajamentul nostru și jalonul pe care trebuie să-l respectăm este un stadiu de 50%”, a explicat premierul.

Unul dintre punctele sensibile ale proiectului este un sector de aproximativ 12 kilometri aflat la limita dintre județele Cluj și Bihor, în zona de după Poieni, Cluj, unde lucrările sunt în urmă. În urma discuțiilor purtate pe șantier, constructorii au primit un termen clar pentru accelerarea lucrărilor.

„Ca urmare a discuțiilor cu constructorii, trebuie să se concentreze pe un tronson de aproximativ 12 kilometri, care este la limita județului Cluj înspre județul Bihor, deci în aval de Poieni. Constructorul are patru luni de zile la dispoziție să intre cât se poate de serios pe lucrări”, a precizat Ilie Bolojan.

În cazul în care progresul promis nu va fi realizat, România riscă o corecție financiară semnificativă.

„În condițiile în care la finalul acestei perioade nu se respectă acești indicatori, corecția pe care o putem primi pe acest tronson care este în pericol este, așa cum am spus, de maxim 200 de milioane”, a avertizat premierul.

Șeful Guvernului a transmis și un mesaj ferm constructorilor implicați în proiect, spunând că întârzierile din etapa de proiectare nu mai pot fi invocate ca justificare pentru lipsa progresului pe șantier.

„Am avertizat astăzi constructorii că nu mai pot invoca niciun fel de tertip să nu înceapă lucrările. Ei au prelungit foarte mult partea de proiectare, probabil dintr-o incapacitate de proiectare, deci prea puțini proiectanți, fără o pregătire suficientă”, a afirmat acesta.

În același timp, premierul a recunoscut că există și dificultăți reale generate de traseul liniei feroviare, o parte semnificativă a lucrărilor desfășurându-se în zone cu relief complicat, precum Defileul Crișului Repede.

„Există, desigur, și probleme care țin de acest traseu, unde, așa cum știți, o bună parte trece prin Defileul Crișului Repede”, a explicat el.

Dincolo de problemele de execuție, Guvernul consideră proiectul esențial pentru conectivitatea feroviară a României cu Europa Centrală. Linia dintre Cluj-Napoca și Oradea reprezintă una dintre principalele rute feroviare ale vestului țării, cu legături spre Budapest și spre vestul României.

„Această cale ferată este una strategică pentru România pentru că, în afară de ieșirea dinspre Arad, este a doua ieșire a României înspre Europa”, a subliniat premierul.

În prezent, circulația feroviară pe acest tronson este întreruptă de aproape trei ani, iar reluarea traficului pare încă departe.

„Faptul că pe acest tronson nu se circulă de trei ani de zile și este foarte probabil că până în 2028 să nu se circule privează cetățenii României de o conectivitate importantă pe relația Cluj–Oradea–Budapesta, pe relația Cluj–Oradea–Arad–Timișoara”, a spus Ilie Bolojan.

Potrivit premierului, blocajul afectează întreaga regiune de nord-vest a țării, care rămâne astfel slab conectată pe axa feroviară nord–sud.

„Faptul că pe acest tronson nu se circulă de trei ani de zile și este foarte probabil că până în 2028 să nu se circule, privează cetățenii României de o conectivitate importantă pe relația Cluj-Oradea-Budapesta, pe relația Cluj-Oradea-Arad-Timișoara, de exemplu, și partea de nord-vest și de vest a României, pe această axă nord-sud, este practic neconectată.” a adăugat Ilie Bolojan.

În final, premierul a subliniat că finalizarea cât mai rapidă a proiectului nu este doar o chestiune de infrastructură, ci și una de eficiență economică.

„Este un proiect foarte important, a cărui finalizare cât mai rapidă înseamnă reduceri de pierderi, reduceri de costuri și avantaje pentru cetățeni”, a concluzionat premierul Bolojan.