Sub genericul „Armonii celeste” se vor putea audia în concertul Filarmonicii de Stat Oradea, joi, 23 noiembrie, de la ora 19:00, piesele „Dansuri populare românești” de Béla Bartók, Serenada pentru orchestră de coarde, op. 48 de Piotr Ilici Ceaikovski și Gloria RV 589 de Antonio Vivaldi. Concertul va fi dirijat de către maestrul Alexey Mikhaylenko, iar alături de Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea se vor afla sopranele Ancuța Măslină-Pop și Maria Duțu, precum și mezzosoprana Silvia Nagy.

[eadvert]

„Béla Bartók a fost un compozitor care nu doar a apreciat folclorul românesc și cu precădere pe cel transilvănean, dar l-a și analizat și l-a redat mai departe în forme proprii, apropiindu-se cât mai mult de varianta autentică”, scrie în comunicatul Filarmonicii. Unul dintre cele mai importante „rezultate” ale studiilor sale, precum și un produs muzical strălucit îl reprezintă colajul „Dansuri populare românești”, în care Béla Bartók a introdus mai multe piese auzite în Transilvania.

Lucrarea a fost compusă în anul 1915, conținând șase piese de pian scurte, care au fost orchestrate doi ani mai târziu pentru un ansamblu mic. Acestea sunt: Jocul cu bâta, Brâul, Pe loc, Buciumeana, Poarga Românească și Mărunțel.

Piesă celebră a repertoriului universal, Serenada pentru orchestră de coarde, op. 48 de Piotr Ilici Ceaikovski a fost scrisă în vara anului 1880, când compozitorul se afla în Ucraina. Într-o scrisoare trimisă patroanei sale, Nadezhda von Meck, compozitorul a mărturisit faptul că prima mișcare este „un omagiu către Mozart”, intenționând să îi imite stilul și considerându-se onorat dacă a reușit să se apropie în vreun fel de compozitorul de la Salzburg. El a încercat de asemenea să combine structuri clasice mai largi cu elemente ale valsului vienez de secol XVIII. Serenada pentru orchestră de coarde a avut premiera oficială la Sankt Petersburg în 18/30 octombrie 1881, sub bagheta lui Nápravník și orchestra Societății Muzical Ruse.

Antonio Vivaldi a scris cel puțin trei compoziții cu numele de „Gloria”, care servesc ca un imn „Gloria in excelsis Deo”, a căror versuri datează probabil din secolul IV și reprezintă o parte a slujbei religioase. Două dintre cele trei lucrări presupuse au supraviețuit: RV 588 și RV 589. O a treia, RV 590 este doar menționată în catalogul Kreuzherren și se presupune că a fost pierdută. Dintre acestea, Gloria RV 589 este o piesă cunoscută printre melomani, încadrându-se în repertoriul sacru al compozitorului. A fost scrisă probabil în 1715, în aceeași perioadă cu RV 588.

Invitaţii Filarmonicii

La pupitrul dirijoral se va afla Alexey Mikhaylenko, care provine dintr-o familie de muzicieni. A studiat la colegiile de muzică din Moscova și la Conservtorul de Stat din capitala Rusiei. În paralel a studiat timp de un an la Academia de Muzică Norvegiană din Oslo, cu Hans Christian Bræin. În anul 2009 a absolvit studiile masterale, la specializarea Clarinet. Parcursul său muzical l-a ghidat spre Viena, unde a studiat între 2016-2021 dirijatul de orchestră. În plus, s-a perfecționat la masterclassuri susținute de dirijori remarcabili la nivel internațional. În calitate de instrumentist și dirijor este co-fondator al mai multor ansambluri. Alexey Mikhaylenko a câștigat șase concursuri internaționale în Austria, Portugalia și Polonia ca și clarinetist. Din anul 2011 face parte din Orchestra Filarmonicii Mării Baltice, conduse de Kristjan Järvi. Recent a devenit clarinetist principal al Estonian Festival Orchestra, conduse de Paavo Järvi.

Soprana Ancuța Pop Măslină a studiat canto și pian la Liceul de Arte din Oradea. Absolventă a Facultății de Muzică din cadrul Universității din Oradea unde a studiat arta cântului cu maestrul Ion Țibrea și soprana Lavinia Cherecheș din 2001, solista a desfășurat o bogată activitate artistică și pedagogică în țară și străinătate.

Soprana Maria Magdalena-Duțu a absolvit secția de Pedagogie Muzicalã a Universității „Emanuel” din Oradea, continuându-și pregătirea muzicală la Academia de Muzica „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca unde a studiat canto cu maestrul Gheorghe Rosu și la Universitatea de Stat din Oradea cu maestrul Theodore Coresi. În 2015-2016 a urmat cursurile Conservatorului de Muzica „Arrigo Boito”, Parma, Italia, unde a studiat sub îndrumarea sopranei Sanada Reiko. A obținut titlul de doctor în muzică la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași. În prezent este artist liric în cadrul corului Filarmonicii de Stat din Oradea și lect. univ. dr. la catedra de Muzică din cadrul Universității „Emanuel” din Oradea.

Mezzosoprana Silvia Nagy ṣi-a început studiile muzicale la Liceul de Arte din Oradea, unde a studiat oboi și canto, urmând apoi să-şi aprofundeze studiile muzicale de interpretare vocală în cadrul Universității Naționale de Muzică din București, absolvind ca şefă de promoție. După finalizarea studiilor de Masterat în cadrul aceleiaşi instituții, a urmat cursuri postuniversitare de Intervenții Logopedice în Disfonii Vocale, în cadrul recunoscutei Universități „Ramon Llull Blanquerna” din Barcelona, acolo unde timp de 10 ani, în paralel cu activitatea de terapeut vocal, a desfăşurat o amplă activitate pedagogică şi concertistică. În prezent Silvia Nagy activează atât ca profesor asociat la Facultatea de Arte, Departamentul de Muzică al Universității din Oradea, cât şi la Facultatea Creştină Partium.