Finalizarea proiectului a fost marcată printr-o conferință de presă susținută de primarul Florin Birta, Mihaela Neag, director adjunct al Direcției de Management Proiecte cu Finanțare Internațională din cadrul primăriei, Beniamin Rus, patronul grupului de firme Selina, și Ioana Bob, managerul de șantier din partea constructorului.

Un nou obiectiv turistic în Cetatea Oradea

Primarul Florin Birta a anunțat că Bastionul Crăișorul va intra în circuitul turistic după finalizarea recepției lucrărilor. Obiectivul va putea fi vizitat, începând din 1 septembrie, de orădeni și de turiștii care ajung în municipiu.

„Suntem în Cetatea Oradea pentru a marca finalizarea unui nou proiect din PNRR finanțat cu fonduri europene realizat în cadrul cetății Oradea. Suntem în Bastionul Crăișor care a fost reabilitat printr-un proiect de aproximativ 11 milioane de lei, prin care au fost scoase la lumină aceste minunății pe care le vedeți aici. După recepție, începând de săptămâna viitoare, acest obiectiv va intra în circuitul turistic al municipiului Oradea. Sper ca în curând, începând de la 1 septembrie, să fie un obiectiv de interes pentru orădeni și nu numai, dar și pentru turiștii care vin în Oradea, pentru că, așa cum se vede, chiar merită vizitat și sunt foarte multe lucruri interesante de văzut.” a anunțat Florin Birta în deschiderea conferinței de presă.

În cadrul lucrărilor au fost restaurate și evidențiate elemente valoroase ale arhitecturii militare istorice, precum zidurile, arcadele, contraforții, posturile de tragere și cele două cazemate. Un element deosebit îl reprezintă drumul de rond, care va fi redat circuitului de vizitare în forma sa originală. Bastionul Crăișorul este singurul bastion din Cetatea Oradea la care structura, formată din arcade sprijinite pe contraforți, va putea fi observată în întregime de către vizitatori. Suprafața mare din interiorul bastionului va găzdui spectacole, concerte, proiecții de film, târguri, expoziții, conferințe și alte activități dedicate publicului larg.

De asemenea, proiectul a inclus și realizarea unei instalații de iluminat ambiental, care va contribui la punerea în valoare a monumentului istoric. Proiectul a fost finanțat prin componenta C11 Turism și Cultură din PNRR, dedicată promovării celor 12 rute turistice și culturale. Contractul de finanțare a fost semnat în anul 2022, iar proiectarea și execuția lucrărilor au fost realizate de asocierea formată din Precon Transilvania SA, din grupul de firme Selina- lider de asociere și Restitutor Proiect- asociat.

„Proiectantul și constructorul au fost grupul de firme Selina, care s-a mișcat foarte bine și aici, și le mulțumesc pentru implicare, pentru dedicare și pentru ce au realizat pe acest monument istoric extraordinar de valoros pentru municipiul Oradea. Le mulțumesc arhitecților, proiectanților, supraveghetorilor, tuturor celor care au muncit aici zi de zi, tuturor celor care au săpat de multe ori și manual aici pentru diferitele descoperiri care au fost făcute. Au fost foarte multe lucruri care au trebuit făcute cu atenție, tocmai pentru că vorbim despre un monument istoric.” a mai spus primarul Birta.

25 de milioane de euro investite în Cetatea Oradea

Bastionul Crăișorul este parte dintr-un proiect mai amplu de restaurare a Cetății Oradea. Primarul Florin Birta a precizat că municipalitatea a investit până acum aproximativ 25 de milioane de euro în cetate prin proiecte cu finanțare europeană.

„Până în prezent, Primăria Oradea, prin diferite proiecte de finanțare europeană, prin Direcția de Management Proiecte cu Fonduri Europene, a investit aproximativ 25 de milioane de euro în Cetatea Oradea. Dacă Cetatea Oradea arată astăzi așa cum arată față de ce era acum 20 de ani, să știți că acest lucru este datorat în principal fondurilor europene. Fonduri fără de care, subliniez de fiecare dată, Oradea nu ar putea să se dezvolte și nu ar putea să arate astăzi așa cum arată. Vreau să le mulțumesc colegilor din Direcția de Management Proiecte cu Fonduri Europene pentru implicarea pe care au avut-o și în acest proiect și în toate proiectele realizate aici.” a mai adăugat primarul.

Mai sunt de restaurat două bastioane din cinci După finalizarea lucrărilor la Bastionul Crăișorul, cel mai mic ca și suprafață din cele cinci ale cetății în formă de stea, în Cetatea Oradea mai rămân de reabilitat Bastionul Aurit, Bastionul Roșu și trei curtine, adică zidurile care fac legătura între bastioane.

„După finalizarea acestui proiect, mai rămân în Cetatea Oradea de reabilitat două bastioane, Bastionul Aurit și Bastionul Roșu, și trei curtine. Curtinele sunt, practic, zidurile de legătură care fac legătura între bastioane și în perioada următoare vom căuta finanțări europene, în principal pentru a realiza lucrările la reabilitarea și celorlalte bastioane și curtine.” a precizat Florin Birta.

Cercetări arheologice pe 1.700 de metri pătrați

Mihaela Neag, director adjunct al Direcției de Management Proiecte cu Finanțare Internațională și managerul proiectului, a explicat că în interiorul bastionului au fost excavați aproximativ 10.500 de metri cubi de pământ. Suprafața desfășurată a Bastionului Crăișorul este de aproximativ 1.700 de metri pătrați. Cercetările arheologice realizate în timpul lucrărilor au dus la descoperirea unor obiecte și vestigii din perioade diferite.

„Este al șaselea proiect pe care l-am condus în această cetate și este al șaselea contract de finanțare care se derulează sub manageriatul meu. Am avut nenumărate descoperiri arheologice pe care le-am făcut împreună atât cu constructorul, cât și cu colegii arheologi. Pe parcursul lucrărilor, din interiorul celor 1.700 de metri pătrați, suprafața desfășurată a bastionului, am excavat și am evacuat 10.500 de metri cubi de pământ. Vă dați seama că a însemnat o cercetare arheologică amănunțită, ceea ce a dus la descoperirea a foarte multor vestigii istorice, sticlă, pipe turcești, ceramică veche și multe alte elemente.” a explicat Mihaela Neag.

Statuia unui apostol a fost descoperită în zid

Printre cele mai importante descoperiri se numără elementele de piatră provenite din fosta catedrală gotică a Oradiei. Acestea au fost refolosite și încastrate în structura bastionului. Cea mai spectaculoasă descoperire este o statuie reprezentând unul dintre apostolii care susțineau coloanele altarului catedralei gotice. Statuia a fost găsită încastrată în zidul bastionului. O altă statuie urmează să fie pusă în valoare într-o etapă ulterioară.

„Cele mai importante descoperiri arheologice au fost elementele mai mari de piatră, care toate provin din catedrala gotică pe care am avut-o aici în Cetatea Oradea. Dar cea mai spectaculoasă descoperire este o statuie, una dintre statuile apostolilor care au susținut coloanele altarului de la catedrala gotică, care a fost folosită și încastrată în interiorul acestor pereți.” a mai spus Mihaela Neag.

În timpul cercetărilor au identificate o parte din zidurile palatului principal din cetate, asociat principelui Sigismund, care era numit de către localnici Crăișorul, de unde și numele dat bastionului reabilitat.

„Balustrada realizată stă pe unul dintre zidurile palatului principal care a fost aici al principelui Sigismund, iar acesta dă și numele acestui bastion, el fiind numit de către locuitorii din acea vreme Crăișorul. Așa a luat naștere numele acestui bastion. Se datorează principelui Sigismund. Am mai avut foarte multe descoperiri din punct de vedere arheologic, care ne ajută să înțelegem mai bine istoria locului și ceea ce s-a întâmplat aici de-a lungul timpului.” a explicat directoarea adjunctă de la DMPFI.

Echipele de meșteri în restaurări istorice, aplaudați la scenă deschisă

Ioana Bob, manager de contract și șantier din partea grupului Selina, a vorbit despre echipele de meșteri care au lucrat efectiv la restaurarea Bastionului Crăișorul și despre specificul lucrărilor realizate. Fără priceperea acestor meșteri, potrivit Ioanei Bob, lucrarea poate nu ar mai fi fost atât de spectaculoasă și reușită, iar în semn de apreciere au fost nominalizați și aplaudați la scenă deschisă.

„Tot ce vedeți aici înseamnă manoperă și înseamnă manoperă aplicată pe acest tip de investiție care este monument istoric. Și în sensul ăsta aș vrea să vă prezint oamenii, meșterii care m-au ajutat să ajung în această etapă și o să-i nominalizez. Sunt oamenii care au muncit aici și care au contribuit efectiv la ceea ce vedeți astăzi. Pentru o astfel de lucrare este nevoie de experiență, de răbdare și de atenție la fiecare etapă.” a declarat Ioana Bob.

Patronul Selina despre responsabilitatea constructorului

Lucrările au fost realizate de grupul de firme Selina, iar intervențiile asupra monumentului au presupus echipe specializate și o atenție deosebită la fiecare element al construcției. Beniamin Rus, patronul grupului de firme Selina, a vorbit despre responsabilitatea constructorului după asumarea unui termen de execuție și despre modul în care echipele companiei au abordat proiectul.

„În momentul când faci o promisiune beneficiarului, din momentul ăla n-ar mai trebui să fie problema beneficiarului și exclusiv doar problema noastră. Am constatat de-a lungul timpului că am avut foarte multe proiecte de anvergură și mai mare cu termene foarte strânse după ce s-a semnat contractul. Dacă e să fac trimitere la atitudinea colegilor mei, m-au surprins de fiecare dată prin faptul că au înțeles imediat din două fraze: putem să terminăm și să ieșim foarte bine sau să nu terminăm și să ieșim prost. Asta arată că avem în cadrul firmei echipe de profesioniști care știu să facă un anumit fel de lucrări.” a afirmat Beniamin Rus.

Patronul Selina a subliniat că intervențiile asupra unui monument istoric presupun un mod de lucru diferit față de un proiect obișnuit, fiecare element necesitând atenție și intervenții adaptate.

„A lucra pe monumente istorice înseamnă multă migală și multă atenție la fiecare element în parte. Apreciez munca doamnei Ioana Bob, se pare că știe cum să conducă un șantier, și, de asemenea, mulțumesc colaborării cu beneficiarul. De fiecare dată am avut o atitudine pozitivă. Atunci când am avut o problemă, nu ne-au luat la întrebări, ci cu ce vă putem ajuta, și asta înseamnă mare lucru. Într-un proiect de acest tip apar situații care nu pot fi prevăzute în totalitate de la început. Important este să existe o colaborare și să poți să găsești soluții împreună. Din punctul nostru de vedere, colaborarea cu beneficiarul a fost una importantă pentru desfășurarea lucrărilor.” a ținut să puncteze Rus.