Subiectul pădurilor atrage tot mai mult atenția oamenilor. În timp ce în alte regiuni de pe glob pădurile au fost afectate de incendii, în România pădurile sunt puse în pericol de defrișările ilegale și de exploatarea nesustenabilă, situație în care cei care taie copacii ajunși la maturitate nu mai plantează puieți în locul acestora sau nu se îngrijesc de cei care apar în mod natural.

Tăierile ilegale din Bihor: „Nu avem probleme“

Totuși, potrivit directorului Direcției Silvice Bihor, în județul nostru acest fenomen a fost încetinit în ultimii ani datorită acțiunilor frecvente făcute de către organele competente.

„Tăierile ilegale din județul nostru pot să spun că sunt în niște toleranțe de bun simț. Nu am avut derapaje în ultimii ani. Avem totuși câteva puncte din județ unde există o oarecare presiune socială pe pădure. De exemplu zona Vadu Crișului, Ineu, Marghita, Săcueni sau Valea lui Mihai unde avem comunitățile de romi, dar lemnul este folosit pentru consum propriu“, a declarat pentru Jurnal bihorean și Bihon.ro Teodor Suciu (foto), directorul Direcției Silvice Bihor.

Potrivit datelor furnizate, în primele nouă luni ale acestui an au fost 85 de infracțiuni, din care 22 la primării, 11 în pădurile persoanelor fizice și 11 la forme asociative. Ca și volum tăiat ilegal vorbim despre 370 de m³, de pe 112 mii ha. De asemenea, mai sunt 117 m³ nejustificat de personalul silvic. Adică, tăieri ilegale care nu au fost identificate la timp și au rămas în cârca pădurarilor, de care răspund personal.

Șanț antifurt

Totuși, autoritățile se așteaptă ca în perioada următoare aceste statistici să se schimbe puțin având în vedere că a început sezonul rece, însă, sunt pregătite să oprească aceste tăieri ilegale.

„Statistic vorbind, din raportările operative pe care le avem, nu sunt probleme. Facem controale periodic, iar Poliția ne ajută. Lucrurile s-au așezat în ultimii ani. Am avut un caz la Bogei unde s-a format un grup infracțional care intra în pădure cu mașini neînmatriculate și le încărcau cu lemne. Acolo a trebuit să securizăm zona săpând un șanț adânc de un metru și jumătate, și tot atât de lat, pentru ca aceste persoane să nu mai poată intra cu mașinile în pădure. În acest fel i-am făcut să renunțe pentru că le-ar fi luat prea mult timp să acopere șanțul și ar fi intrat în criză de timp“, ma spune Suciu.

Sudrigiu, zona cu cea mai mare suprafață de pădure veche de peste 190 de ani

În folclorul tradițional românesc, pădurile ocupă un loc important, reprezentând un loc de refugiu și, de asemenea, un loc din care sunt extrase resurse necesare traiului de zi cu zi. Puțini știu că în Bihor avem zone unde pădurile au peste 150 de ani vechime.

Cea mai veche pădure o găsim la Sudrigiu, unde avem 982,37 de hectare de pădure a cărei vârste a ajuns la 190 de ani. La Aleu găsim cea mai mare suprafață din zonă – 744,59 ha, la Galbena sunt 136,03 ha, Poiana are 65,50 ha, Văratec – 19,26 ha, iar la Băița sunt 16,99 ha.

Tot aici avem și cea mai mare suprafață de arborete virgin, adică arborete 100% naturale, în care intervenția omului este zero. În definiție, pădurea virgină este acea pădure care s-a format și dezvoltat exclusiv sub acțiunea factorilor naturali și în care procesele ecosistemice în dinamica lor se produc fără nicio influență antropică directă sau indirectă. De asemenea, acestea fac parte din Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine.

În același catalog sunt adăugate și cele 781,11 hectare de pădure cvasivirgine de la Remeți, unde găsim arbori de 170 de ani. Pădurea cvasivirgină este pădurea virgină din trecut, care, între timp, a suferit modificări antropice observabile, nesemnificative asupra structurii, stațiunii și proceselor ecosistemice.

De asemenea, păduri de 180 de ani putem găsi în zona Beiuș și zona Tinca, unde sunt 86,80, respectiv 46,51 de ha, la Dobrești sunt 328,37 de hectare de pădure veche de 170 de ani, iar la Aleșd și Marghita găsim arborete de 160 de ani pe o suprafață de 32,57, respectiv 9,16 hectare.

Pădure de 170 de ani găsim și la 13 kilometri de Oradea, în zona Alparea. Suprafața acoperită este de aproximativ 17 hectare, iar arborii predominanți sunt cer, stejar și gorun.