Alina Maria Balaj este absolventă de Jurnalism. A lucrat ca jurnalist la Digi 24 alături de Anamaria Georgescu pentru emisiunea „Turist acasă”, la Radio Cireşarii și acum transmite corespondențe pentru Jurnal bihorean. Chiar dacă, în viitor Alina dorește să devină mai degrabă cercetător, decât jurnalist, tânăra descrie cu real talent experințe pe care are șansa să le trăiască.

În Biblioteca Naţională Centrală a Italiei şi-a construit lucrarea de licenţă. Alina ne-a mărturisit că în timp ce se afla cu o bursă Erasmus la Academia Română din Roma, a simţit un fior de bucurie când a conştientizat că se află în posesia unor documente din studiul cărora putea să descopere lucruri noi, pe care foarte puţini oameni au privilegiul și curiozitatea să le ştie. Alina Maria Balaj are șansa rară de a se afla în aceste zile alături de Papa Francisc în Țările Baltice. Tânăra împărtășește o experiență unică, cu cititorii Jurnalului bihorean, fiind privilegiați să trăim alături de ea un astfel de eveniment.

V.B.

Vizită apostolică în Țările Baltice după 25 de ani

25 de ani se împlinesc de când Suveranul Pontif nu a mai vizitat țările baltice. O bună ocazie de a aduce un omagiu celor ce au suferit pentru credință, după cum explică directorul Sălii de Presă al Sfântului Scaun, Greg Burke.

Între 22 și 25 septembrie Papa Francisc realizează o călătorie apostolică în Lituania, Letonia și Estonia. Deși cele trei țări au fost întotdeauna asociate ca fiind țări surori, din punct de vedere confesional situația este alta, ținând cont că în Lituania 77% din populația țării este catolică, în timp ce Estonia este prima țară secularizată la nivel mondial, raportat la numărul populației acesteia, respectiv un procent de 75% din populație este atee. Vizita este într-adevăr o provocare pentru Sfântul Părinte, ce se înscrie în programul îndreptat spre periferia lumii catolice.

În țările baltice Suveranul Pontif a avut un program destul de încărcat, acesta petrecând primele 2 zile în Lituania, Vilnius și respectiv Kaunas, un oraș din inima țării unde a fost celebrată liturghia în dimineața zilei de duminică. Prima zi petrecută în Vilnius a început cu întâmpinarea Sfântului Părinte la Palatul Prezidențial de către președintele republicii Dalia Grybauskaitė. La eveniment au participat aproximativ 400 de oficiali, șefi de misiuni diplomatice sau reprezentanți ai asociațiilor civile și ONG-uri din capitală, dar și aproximativ 1500 de pelerini. În după amiaza zilei de sâmbătă Suveranul Pontif s-a întâlnit cu societatea tânără a comunității catolice lituaniene. În jur de aproximativ 30.000 de tineri au fost prezenți pentru a-l saluta pe Sfântul Părinte și a-i ura bun venit printr-un spectacol de muzică și dans contemporan, în Piața Catedralei din Vilnius. Cea de-a doua zi a călătoriei apostolice s-a desfășurat în Kaunas, oraș din inima Lituaniei unde Sfântul Părinte a celebrat liturghia în prezența a aproximativ 100.000 oameni, în a doua parte a zilei acesta revenind în Vilnius pentru a aduce un omagiu comunității evreiești care a suferit cumplit în perioada interbelică. În următoarele două zile Suveranul Pontif va fi prezent în Riga și mai apoi în Tallinn, unde va fi primit de o comunitate de doar aproximativ 5000 de catolici.

Mesaj puternic

Desigur că mesajul acestei vizite în țările baltice este unul destul de complex. Pentru Lituania, Suveranul Pontif a venit cu gânduri de speranță și credință, într-un context al secularizării societății eliberate de sub jugul sovietic. Dacă în urmă cu 25 de ani Papa Ioan Paul al II-lea aducea mesajul libertății în aceasta țară care avea speranță și credință suficientă pentru ceea ce avea să se petreacă în noua eră, acum lucrurile sunt invers proporționale. Totodată, un alt punct important este dat de activarea memoriei trecutului prin omagierea victimelor regimurilor totalitare naziste și sovietice, atât pentru comunitatea catolică cât și pentru cea evreiască. Odată cu ocupația sovietică și integrarea țării în URSS, Biserica Catolică a avut de suferit, fiind secularizată, relațiile diplomatice fiind întrerupte total la nivel oficial, ,,Vaticanul nu a recunoscut ocupația sovietică a statului și a încercat să conserve reprezentanța lituaniană pe lângă Sfântul Scaun până la restabilirea independenței în 1991. În această perioadă Papa Paul al VI-lea vedea biserica lituaniană ca fiind biserica catacombelor. Relațiile diplomatice au fost restabilite doar în anul 1992”, după cum relatează Irena Vaisvilaite, fost ambasador al Lituaniei pe lângă Sfântul Scaun.
Comemorarea victimelor holocaustului a fost unul din momentele fundamentale a vizitei Suveranului Pontif. Prezența acestuia la Muzeul Ocupațiilor si Luptelor pentru Libertate a transmis un puternic mesaj întregii societăți internaționale. În perioada Holocaustului, din numărul total de evrei de 208.000, 95% din aceștia au dispărut. După 1990, o dată cu recâștigarea independenței de stat, Lituania a abordat deschis acest subiect, iar în prezent comunitatea evreiască din stat este protejată și ajutată și din punct de vedere financiar.

În ciuda tuturor pasajelor istorice dificile pe care această țară a trebuit să le parcurgă, cuvintele ,,ospitalitate, deschidere, toleranță, solidaritate” sunt atributele oferite de Sfântul Părinte poporului, o ospitalitate care a reușit să traverseze inclusiv granițele totalitarismelor în secolul XX, o ,,ospitalitate îndreptată către diferențe”, Lituania fiind azi un model de bună practică și deschidere în rândul statelor Uniunii Europene. Suveranul Pontif a încurajat Lituania să își îndeplinească vocația de a fi ,,țară-punte” către comuniune și speranță, făcând referire la misiunea evanghelică pe care o are, raportat la națiunile-surori Lituania, dar mai cu seama Estonia.

Ultima țara creștina

-Lituania este ultima țară creștinată din Europa, procesul fiind realizat doar în secolul al XIV-lea. -Anul acest statul împlinește 100 de ani de la câștigarea independenței de stat, după Primul Război Mondial, ca urmare a destrămării Imperiului Țarist.
-Secolul precedent a fost o adevărată provocare în istoria statului o dată cu integrarea acestuia în Uniunea Sovietică.
– Recâștigarea independenței s-a realizat doar în anul 1990, fiind recunoscută în 1991, când au fost reluate relațiile cu statele occidentale.

Alina Maria Balaj