Bihorul a fost, este şi va fi unul dintre judeţele cu cele mai mici salarii din ţară. Cel puţin asta arată datele hârtiei. Potrivit ultimelor estimări ale Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) pentru anul 2016, câştigul salarial mediu net lunar/salariat în Bihor va fi de 1.490 de lei. Cu acest câştig, Bihorul se plasează pe locul cinci din coadă în topul judeţelor. Doar Harghita, Covasna, Neamţ şi Bistriţa Năsăud sunt în urma noastră.

Cel mai mare câştig salarial mediu net pe ţară va fi obţinut în 2016 în Bucureşti – 2.813 lei, urmat de Ilfov – 2.363 de lei şi Cluj – 2.166 de lei.

Codaşi în Nord-Vest

Este greu de crezut că judeţe considerate în spatele judeţului nostru din Regiunea Nord – Vest oferă salarii mai mari ca în Bihor. Sălajul, care este considerat un judeţ sărac va avea un salariu mediu net pe salariat de 1.536 de lei în 2016. Satu Mare, de asemenea, va avea un câştig salarial mediu net peste cel al Bihorului (1.552 de lei). Maramureşul care în 2015 era în urma noastră va urca peste noi în 2016, potrivit prognozei CNP, cu un salariu mediu net de 1.520 de lei.

De Cluj nici nu mai poate fi vorba, cu un salariu mediu net lunat progonzat pentru 2016 de 2.166 de lei se plasează locul întâi pe regiune. Doar Bistriţa Năsăud este în urma Bihorului în Regiunea NV, cu un câştig salarial mediu net lunar, prognozat pentru 2016, de 1.472 de lei.

Având în vedere vecinul de la Sud, judeţul Arad, acesta este departe în faţa noastră, pe locul 17 pe ţară, cun un câştig salarial mediu net lunar de 1.726 de lei.

Alta-i realitatea?!

Specialiştii, ca de obicei, vor spune că nu aceasta este situaţia reală şi că bihorenii o duc mult mai bine. Atunci, unde este diferenţa? Munca la negru? Munca la gri?

Radu Silaghi, directorul executiv al Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB) explică salariile mici din Bihor prin activitatea de lohn, încă destul de dezvoltată, cât şi pentru salariile mici oferite în parcurile industriale. „Toţi consultanţii de business îi ademenesc pe investitori în parcurile industriale din Bihor cu salariile mici”, este de părere directorul executiv al AFB.

În ceea ce privește salariul mai mic în Bihor faţă de cel din Sălaj, Radu Silaghi motivează prin afluenţa mai mare a sălăjenilor spre Cluj, decât spre Bihor. „Am făcut o cercetare de piaţă în judeţul Sălaj şi majoritatea locuitorilor erau atraşi de Cluj, mulţi considerându-se clujeni. Acolo muncesc, acolo îşi fac cumpărăturile”, explică reprezentantul AFB.

„Lucrurile sunt un pic mai nuanţate. Luat altfel, Bihorul nu poate fi pe locul cinci din coadă la câştigurile salariale pe 2016. Am în vedere şi presiunile ce au început să apară în ultimul semestru din 2015 dinspre angajaţi spre angajatori în ceea ce priveşte salariile. Presiunea asta va mişca lucrurile”, este de părere Marius Rotar, inspectorul şef al ITM Bihor.

Leasing de persoane

Békési Csaba, directorul executiv al AJOFM Bihor spune că, totuşi, este un progres avansarea Bihorului în topul naţional al salariilor, din penultimul loc – în urmă cu trei – patru ani, pe locul cinci din coadă. Altă explicaţie a salariilor mici din judeţ este lipsa angajaţilor care aduc plus valoare, dar, mai ales leasingul de personal. „Multe firme, inclusiv din parcurile industriale, apelează la intermediari pentru angajarea de personal pe diferite perioade – leasingul de personal. Firmele respective plătesc pe o singură factură serviciile prestate, iar intermediarul, de cele mai multe ori, oferă angajatului salariul minim pe economie, reţinându-şi comisionul”, a declarat şeful AJOFM Bihor. Acesta a adăugat că multe societăţi comerciale „s-au ars” în urma apelării la leasingul de personal. Acesta are dezvantajul că firmele respective nu vor avea niciodată muncitori cu înaltă calificare.

Pe de altă parte, Békési Csaba crede că presiunea pusă, în ultima vreme de angajaţi pe angajatori va duce, inevitabil, la creşterea salariilor.