Chiar dacă actualizarea pe 2024 a planului, document inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a Consiliului Județean Bihor, nu aduce modificări majore, sunt câteva elemente care ar trebui să rămână permanent în atenția autorităților locale și instituțiilor tocmai pentru că sunt în măsură să fie potențiale amenințări pentru cetățeni.

Tăierile masive și necontrolate în zona montană a pădurilor din ultimii 20 de ani a redus capacitate acestora de a reține apa în cazul unor ploi abundente, ceea ce a dus la colmatarea albiei unor cursuri de apă cu pământ și alte materiale. Efectul colmatării albiilor este, potrivit planului, scăderea capacității albiilor cursurilor de apă să preia o cantitate mare precipitații într-un timp scurt, ceea ce se traduce în apariția viiturilor, cu urmări ce pot fi catastrofale pentru locuitorii din zonele sistuate în aval.

Planul de riscuri județean menționează că fenomenul descris mai sus se manifestă în bazinele hidrografice ale următoarelor cursuri de apă: Crișului Negru superior, Valea Sighiștel, Valea Crăiasa, Valea Roșia, Crișul Pietros, Tărcăița, Valea Finiș, Bazinul văii Borod, Valea Borod și Valea Bistra.

În plan se mai menționează faptul că prin continurea defrișărilor ilegale și lipsa aproape totală a replantărilor, lucrărilor antierozionale, amenjării de torenți, a generat creșterea numărului inundațiilor și implicit creșterea pagubelor produse. Un alt risc la adresa populației dar și activităților economice este reprezentat de fenomenele meteo periculoare, cum ar fi cazul furtunii din 25 iulie 2023 care a afectat 20 de localități, valoarea pagubelor fiind de 3,77 milioane lei.

Conform datelor transmise de specialiști, zona deluroasă a județului este potențial periculoasă în privința alunecărilor de teren, cele mai expuse zone fiind Dealurile Dumbrăviței, Bistrei, Dernei, Oradiei, Tășadului și Vașcăului.

În categoria zonelor cu risc crescut, din punctul de vedere a unuia sau mai multe situații potențial periculoase, sunt incluse toate localitățile urbane din județ și zonele industriale, datorită concentrării populației și activităților desfășurate, drumurile naționale, prin transportul rutier de materiale periculoase, depozitul de materiale radioactive de la Băița, zona localităților unde se extrage și se prelucrează țițeiul (Suplacu de Barcău, Balc, Abrămuț, Abram, Diosig, Tinca), dar și platformele industriale de la Rieni ale grupului Transilvania.