Primăria începea anul fiscal 2021 cu anunțul unui buget record pentru investiții, de un miliard de lei, mult peste ceea ce își propunea capitala țării – 400 milioane lei. Trăgând linie sub anul trecut, edilii raportează lucrări executate în Oradea în valoare de peste 447 milioane de lei, majoritatea. Cele mai mari investiții ale urbei derulate anul trecut sunt prinse în proiecte cu finanțare europeană – linia nouă de tramvai de-a lungul Peței, achiziția de autobuze noi, pasajul de pe centură din zona Universității sau pietonalizarea de pe Libertății.

[eadvert]

Datele au fost oferite în conferința de presă de vineri, la care au participat viceprimarul Marcel Dragoș, directorul economic Eduard Florea și adjuncții Simona Vlad și Sorin Iacob.
Conform acestora, orașul a încheiat anul cu un excedent bugetar de 64,95 milioane lei, 55 milioane venind din anii anteriori și 9 milioane fiind sumele acumulate în acest an. „În principiu, excedentul este o sumă necheltuită, dar sumele acestea se vor duce în bugetul următor pe investiții, așa cum este normal”, a declarat directorul Florea, admițând că existența excedentului ține de nerealizarea sau „amânarea” unor investiții, cum e parcarea subterană din Centrul Civic. El insistă, însă, că existența unei rezerve financiare este utilă, mai ales în condițiile modificării rapide a prețurilor din construcții, de exemplu, sau a prețului gazului.

Chiar și așa, 2021 a fost anul cu cele mai mari investiții derulate de Primărie în istoria recentă, unica excepție este anul 2015, când s-a închis prima serie de proiecte europene.

Procese cu statul

2021 a marcat și inițierea unor acțiuni speciale în instanță. Primăria se judecă, astfel, cu Direcția de Sănătate Publică pentru recuperarea unor cheltuieli din 2019, legate de carantina medicilor și a sau persoanele străine care au intrat în țară.

„Avem o primă sentință favorabilă. E vorba de 130 mii lei, nu e o sumă mare dar e o chestiune de principiu”, declară Florea.

Primăria a chemat, anul trecut, în judecată, și Guvernul respectiv Ministerul Învățământului și Ministerul de Finanțe, pentru a recupera peste 10,6 milioane lei, sume neplătite stat pentru transportul elevilor.

„Anterior, vreme de vreo 10 ani, transportul elevilor în regim de co-plată era foarte clar reglementat: 50% elevul și 50% bugetul local. În 2019 a fost o decizie a Guvernului de a suporta bugetul de stat integral. Vreme de 6 luni, banii au venit cu întârziere și pe o filieră greoaie, la Inspectoratul Școlar apoi la școli și apoi la opetatorii de transport. Din noiembrie 2019, sumele prevăzute nu au mai venit defel. Până în vara 2020 am forțat opetarorul să se descurce dar apoi am suportat de la bugetul local. 10,6 milioane lei e suma pe care o așteptăm. Am suportat din bugetul local și am acționat în instanță Ministerul Învățământului și Ministerul Finanțelor, ca să recuperăm banii”, spune directorul economic.

Legea bugetului național pe 2022 reia ideea suportării de la bugetul de stat a acestui serviciu.

Conformare voluntară, cu avânt

2021 a mai marcat un vârf în Direcția Economică, și anume în privința gradului de încasare a debitelor curente din impozite şi taxe locale, respectiv pentru clădiri, terenuri şi autovehicule. S-a înregistrat cel mai ridicat nivel din ultimi ani, ca urmare a reluării executării silite. Pe perioada lui 2020, acțiunile de executare silită au fost suspendate prin reglementări naționale. Încasarea debitelor curente a depășit 96%, a subliniat directorul adjunct Sorin Iacob.

La nivelul restanțelor fiscale se remarcă scăderea numărului de restanțieri persoane fizice (-28%), dar și a soldului restanțelor (-15,6%), pe fondul acțiunilor de executare silită (somații, popriri, sechestre), dar și a declarării insolvabilității pentru 1.805 persoane fizice (6.181.972 lei). În cazul persoanelor juridice, numărul restanțierilor a scăzut semnificativ, cu 18,5% (2.020 firme restante față de 2.480 firme restante în 2020).

„Pentru aceleași categorii principale de impozite(imobile, auto și terenuri n.r.), gradul general de încasare – încasări raportate de debite curente plus rămășite plus majorări de întârziere, a crescut semnificativ de la 80% la peste 84%”, se arată în raportul Direcției Economice.

„Anul 2021 nu a fost unul ușor, dar am făcut față provocărilor, fiind în esență un an în care s-au făcut foarte multe investiții, practic cele mai mari investiții din anul 2015 încoace. Cred că și anul 2022 va fi un an cu la fel de multe provocări. Sunt convins însă că, și de data aceasta, specialiștii Direcției Economice le vor face față și vom vedea rezultate la fel de bune, rezultatele cu care ne-am obișnuit în fiecare an. Cred că Direcția Economică este cumva creierul acestei instituții, fiind cea mai importantă direcție din cadrul Primăriei Oradea, de ale cărei rezultate depind și celelalte direcții”, a spus, în încheierea conferinței, viceprimarul.