În scurta analiză oferită în conferința de presă s-a raportat mereu la orașe din vest, a căror bunăstare orădenii doar și-o pot dori în acest moment.

[eadvert]

Bolojan a precizat că Consiliul Județean Bihor gestionează toate instituțiile de cultură din Oradea, spre deosebire de județe mai bogate din jur, precum Cluj sau Timiș, care primesc bani buni de la Guvern dat fiind că instituțiile lor de cultură au statut „național”. „Noi trebuie să alocăm anual între 7 și 10 milioane de euro pentru instituțiile cultură. Indiferent ce și-ar dori, un președinte de consiliu județean, un director de teatru sau de filarmonică, noi nu putem să ne bazăm decât pe banii din taxe, impozite și alocări de la bugetul național. Analizând activitatea acestor instituții, am constatat câteva lucruri cu care nu-s de acord. În primul rând, e un număr redus de evenimente, și nu acum în pandemie. Un eveniment pe săptămână la Filarmonică sau unul pe lună la Crișana nu e acceptabil. Nu se oferă servicii culturale orădenilor și bihorenilor la nivelul alocărilor făcute”, spune Bolojan, insistând că instituțiile de cultură „nu sunt gândite pentru liniștea angajaților, ci pentru a oferi evenimente culturale orădenilor”. Efectul direct pe care îl vede e „nivelul încasărilor care nu depășește 6 sau 7% din alocări. În țările din UE, aceste venituri sunt de 4 sau 5 ori mai mari. Înseamnă că trebuie să ne propunem mai multe evenimente, mai mult contact cu publicul. Pentru sumele alocate ca subvenții, să existe mai multe evenimente”, consideră Bolojan.

El consideră că Oradea a avut prea puține evenimente în spațiile publice, „vara, când cererea era mare”, iar „asta trebuie să se schimbe. E nevoie de evenimente în plus și la final de săptămână”.

„Le-am cerut managerilor să crească numărul de evenimente, să le diversifice, să le scoată și în spații publice, contra cost sau gratuit, cum consideră. Aceste lucruri nu le negociem și nu înseamnă o dușmănie față de cultură”, mai spune președintele CJ Bihor.

În opinia sa, pentru realizarea acestor scopuri, trebuie „manageri dedicați, care să nu se considere lideri de sindicat și care să aibă indicatori de performanță. Dacă nu îi realizează urmează să fie înlocuiți”. Acești indicatori ar ține de numărul de spectacole, numărul de plătitori de bilete, numărul de premiere și numărul de acțiuni pentru tineret și studenți, astfel încât să crească nivelul cultural general în comunitate”.

Ca-n Austria…

Bolojan a arătat că se raportează, în așteptările sale, la orașe din vest: „Nu o să copiem contractele de management din străinătate , din Austria, de exemplu, dar în câțiva ani de zile dorim să ajungem la nivelul lor”.
În acest context, a mai spus că în vest regula e că artiștii au contractele de muncă pe durată determinată, iar la noi, acestea sunt în conținute într-o „prevedere legală, nu sunt ilegale”.

„Acestea contracte de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată, sunt un mijloc pe care Consiliul Județean și managerii îl pot folosi pentru atingerea scopurilor. Nu exclud să luăm în calcul asta, Teatrul Szigligeti are majoritatea actorilor pe contacte determinate”, a declarat, președintele CJ. A confirmat și intenția de a unifica teatrele cu Filarmonica: „despre funționarea integrală a acestor instituții – analizăm și asta. S-a dovedit că baza materială e folosită într-un mod care lasă de dorit. Luăm în calcul o formă de funcționare integrată. Exact cum se va face asta, nu vă pot spune acum”.

Calendarul de modificări expus prevede ca până la finalul lunii iulie să mai evalueze reacțiile și în august, septembrie să fie aprobate următoarele măsuri.