Bolojan revine cu argumentele sale de ordin economic şi nu a ezitat să arate punctele slabe ale amenajării destinate Muzeului, din fosta Garnizoană, de lângă Parcul Bălcescu. Din start, clădirea aceea, deţinută de Consiliul Judeţean, este catalogată „hardughie”, care ar înghiţi anual până la 1 milion de euro, întreţinere.
„Ideea de a muta Muzeul în Cetate pleacă de la două principii: să nu aruncăm banii publici pe geam şi să ducă la dezvoltarea judeţului Bihor şi a municipiului Oradea. Nu se bazează pe faptul că un spaţiu este perfect pentru microclimat, pentru că nu sunt specialist, dar sunt reguli de bun simţ”, spune primarul Ilie Bolojan. Cu această ocazie, edilul-şef a arătat că viitorul sediu al Muzeului din Garnizoană are la dispoziţie inclusiv cinci garsoniere!
„Dacă aveam coroana Sf. Ştefan sau mormântul lui Ladislau, ori mormântul lui Iancu de Hunedoara… Dar nici măcar masa pe care s-a semnat declaraţia de la Oradea (pentru autodeterminarea românilor din Ardeal, din 12 octombrie 1918, în casa dr. Aurel Lazăr – n.r.) nu este la Muzeul Ţării Crişurilor, fiind în Sala Unirii din Alba Iulia. Nu avem exponate care să aducă public mai mult decât localnici”. Aceasta este părerea primarului Ilie Bolojan despre Muzeul Ţării Crişurilor, despre care nu crede că are nevoie de spaţiul de 18.500 de metri pătraţi din clădirea fostei Garnizoane şi, de aceea, ar trebui mutat în Cetatea ce tocmai se reabilitează. Bolojan spune că în fosta Garnizoană, subsolul, demisolul şi parterul adăpostesc alte spaţii decât cele destinate muzeului. „Acolo sunt cinci garsoniere. Numai parterul clădirii poate găzdui Consiliul Judeţean şi Prefectura, împreună”, îşi susţine Bolojan ideea. Primarul nu înţelege de ce în proiectul Muzeului sunt trecute animale sălbatice, inclusiv aligatori, când Oradea are Grădină Zoologică în apropiere. De asemenea, Bolojan vede inutilă şi Biblioteca Muzeului, când în imediata apropiere funcţionează Biblioteca Judeţeană. „Dacă până acum nu s-a produs o implozie în creierul tineretului din Oradea din cauza lipsei acestor investiţii, se va produce de acum încolo?”, întreabă ironic primarul, făcând apoi o altă referire la „cozile «imense» de pe coridoarele Bibliotecii Judeţene”, apropo de adresabilitatea bibliotecii…
Pe lângă cheltuilelile cu această clădire, pe care le estimează la 1 milion de euro anual, Bolojan vede aceeaşi problemă şi la Cetate, unde, pe lângă Muzeul Cetăţii, ar trebui găzduite ONG-uri. Şi aici se teme că sarcina financiară va cădea exclusiv în cârca Primăriei, din moment ce nici Federaţia Patronilor Bihor, găzduită în Cetate, nu e în stare să îşi plătească utilităţile.
Schimbări în Cetate
Primarul le cere consilierilor locali, dar şi celor judeţeni, să se hotărască repede, iar proiectul reabilitării Cetăţii să fie modificat pentru a primi MTC în spaţiu. „Cu cât vom întârzia mai mult, va trebui să distrugem mai mult din actualul proiect de la Cetate. Va trebui să organizăm o nouă licitaţie. Vom vorbi cu Ministerul Dezvoltării şi cu Ministerul Culturii pentru amenajări din spaţii cu bani europeni, pentru destinaţia Muzeu. Pentru microclimatul necesar Muzeului în Cetate, se pot folosi ventiloconvectoare, ca la Garnizoană şi la Prefectură”, dă edilul-şef soluţia pentru microclimatul special cerut de muzeografi.
Legat de bani, Ilie Bolojan arată că CJ Bihor mai trebuie să cheltuiască încă 1,5 milioane de euro pentru a finaliza lucrările la Garnizoană, „plus alte cinci milioane pentru mobilă”. În schimb, cu investiţii de doar 500.000 de euro, acelaşi spaţiu poate fi regândit pentru a fi folosit ca palat administrativ, crede primarul. „Consiliul Judeţean Bihor are o hardughie. Dacă am deveni centru regional, unde o să băgăm toate instituţiile? Să pui în tot spaţiul acela Muzeu va fi o decizie proastă”, e convins primarul Oradiei. Rămâne de văzut ce va hotărî Consiliul Judeţean în această chestiune.
Citiți principiile noastre de moderare aici!