Departamentul de Istorie din cadrul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării a organizat marti lansarea monografiei „Cultura şi istoria românilor din Ungaria”, sub coordonarea prodecanului Gabriel Moisa. Ceilalţi contributori ai cărţii sunt istorici membri ai comunităţii româneşti din Ungaria: Maria Berényi, Emilia Martin, Tiberiu Herdean, Elena Csobai şi Ana Borbélyi.
De altfel, la lansare a participat şi Maria Berényi, director al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria (www.romanintezet.hu).
Prorectorul Sorin Şipoş a deschis evenimentul subliniind interesul general pentru „destinul românilor din Basarabia, Bucovina, Ungaria şi Serbia” şi, în particular, aplecarea co-autorului Gabriel Moisa faţă de involuţia demografică a românilor din Ungaria.
La rândul său, Ioan Bolovan, prorector al UBB Cluj Napoca şi emisar al Centrului de Studii Transilvane (institut tutelat de Academia Română) a precizat că volumul coordonat de Gabriel Moisa este „prima monografie privind o comunitate românească dintr-o ţară dinafara României” şi, ca atare, „o lucrare unicat ce ar trebui popularizată şi luată ca model”.
Ioan Bolovan a mai explicat că fiecare capitol se bazează pe cercetări întinse între 10 şi 15 ani, fiind esenţa a câte unei cărţi – monografie de sine stătătoare pe un anumit domeniu.
În continuare, Maria Berényi a mulţumit în numele comunităţii române din Ungaria pentru monografia apărută în urma relaţiilor prieteneşti cu universitarii Aurel Pop, Ioan Bolovan şi Gabriel Moisa dar a subliniat că Institutul pe care îl coordonează a reuşit, prin eforturi proprii, să publice 85 de volume în 20 de ani.
Corifeii de la Buda
„Noi am încercat de mai mulţi ani să cercetăm şi să scriem despre lingvistica, etnografia şi etnologia comunităţii noastre, care are un trecut de trei-patru secole şi care, deci, ar avea ceva de lăsat şi pentru urmaşi. Cine citeşte această carte în tihnă şi i se trezeşte apetitul poate găsi o continuare în bibliografie pentru a diseca viaţa comunităţii. Zona noastră n-a aparţinut niciodată României dar avem un sentiment românesc fiindcă aparţinem limbii şi culturii româneşti universale”, a spus Maria Berényi.
În continuare, poeta Berényi a trecut în revistă câteva legături cu zona Ungariei a afirmării conştiinţei naţionale româneşti în Transilvania şi Ungaria.
Astfel, a amintit de corifeii afirmaţi la tipografia din Buda (unde se tipărea inclusiv revista orădeană „Familia”), de înfiinţarea Fundaţiei pentru Teatrul Românesc, în 1870, tot la Buda, de rolul formativ al Universităţii din Budapesta pentru românii din Transilvania.
Graiul bunicilor, regăsit la Jula
În final, Gabriel Moisa a recunoscut că fără aportul colegilor din Jula (Gyula), catalizaţi de Maria Berényi, nu ar fi reuşit să realizeze un astfel de volum. „M-am îndrăgostit de comunitatea românescă din Ungaria şi fiindcă am regăsit graiul sătesc al bunicilor mei. A fost o surpriză să descopăr această comunitate despre care există o percepţie distorsionată de cenzura anilor 7+ – 80. E o comunitate relativ mică dar foarte vie prin elitele ei. Să sperăm că aceste elite se vor perpetua”, a încheiat Moisa, mulţumind Consiliului Judeţean Bihor pentru susţinerea financiară a volumului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!