Consilierii locali adunaţi joi în şedinţa ordinară au avut de votat bugetul de venituri şi cheltuieli al Oradiei pentru acest an. Aleşii din Opoziţia locală au folosit prilejul pentru a-şi expune, din nou, nemulţumirile. În numele UDMR, Melinda Kirei i-a cerut Executivului să aloce, totuşi, bani pentru proiectele de tineret, aşa cum prevede legea:

„Acest buget nu respectă legea, care prevede clar că bugetele locale vor constitui fonduri pentru activităţile de tineret. Propun alocarea a 100.000 de lei pentru această destinaţie. Să lăsăm tinerii să vină cu idei despre cum ar dori ei să aniverseze Centenarul”, a reclamat aceasta, insistând că grupul său nu va vota proiectul în forma respectivă.

Replica primarului Ilie Bolojan a fost cât se poate de acidă: „Din păcate, neputând să acoperim toate solicitările, am decis asupra priorităţilor”, a spus el, precizând că acestea sunt proiectele europene şi evenimentele Centenarului.

„Dacă sunt nevoi ale ONG-urilor, sunt convins că din cei 700.000 de euro alocaţi anul trecut de Consiliul Judeţean se vor găsi 25.000 de lei pentru vreun proiect foarte important”, a aruncat edilul.

A îndulcit tonul, spunând că nici directorii din subordinea sa nu sunt mulţumiţi de împărţirea bugetară: „Am tăiat 50% din ce au cerut”.

PSD-istul Liviu Sabău a invocat motive de organizare pentru nevotarea proiectului: proiectul de hotârâre le-a fost furnizat aleşilor târziu şi nu au avut vreme să-l studieze temeinic.

Minus 9

Într-o conferinţă de presă anterioară, primarul a declarat că bugetul oraşului a fost ciuntit cu peste 9 milioane de euro, estimarea însumând ceea ce se pierde efectiv prin modificarea legislaţiei şi creşterea economică pe care ar fi avut-o oraşul în condiţiile legislative anterioare.

„Veniturile totale ale bugetului local se ridică la suma de circa 225 milioane de euro, din care jumătate reprezintă veniturile spitalelor municipiului Oradea, respectiv aproximativ 113 milioane de euro. Toate spitalele din municipiu se află în subordinea Consiliului Local. Din 112 milioane de euro, cât reprezintă veniturile bugetului local, 68 de milioane reprezintă veniturile proprii, iar diferența alte sume. Anul trecut am avut venituri proprii de 73 milioane de euro. Anul acesta, pe lângă faptul că pierdem în mod net 5 milioane de euro, mai pierdem și creșterea pe care o aveam în fiecare an, care s-ar fi ridicat la 4,3 milioane de euro, deci în total avem o pierdere de peste 9 milioane de euro din veniturile proprii, din cauza modificărilor aduse Codului fiscal”, a spus acesta.

Astfel, veniturile proprii ale municipiului se completează cu 29 de milioane de euro, care reprezintă prelevările de la bugetul de stat, care în cea mai mare parte merg către învățământ și către sectorul asistenței sociale.

Până acum, Municipalitatea are trei contracte semnate pe fonduri europene în valoare de 12,3 milioane de euro. Proiectele se referă la reabilitarea sistemului de termoficare, în continuarea lucrărilor din anii trecuţi, reabilitarea Casei Darvas la Roche și amenajarea Muzeului Masoneriei, de pe strada Armatei Române.

„Această sumă de 12,3 milioane de euro, din fonduri europene, va fi de cel puțin 4 ori mai mare până la finalul anului, proiectele aflându-se în această perioadă în diferite stadii de evaluare. Prin urmare, avem un buget care va fi rectificat de mai multe ori în acest an, pentru a încorpora aceste noi contracte care urmează să fie semnate în lunile următoare”, a precizat primarul.

Grosul, spitalele

Principalele cheltuieli ale bugetului local sunt următoarele: cheltuieli de funcționare de 168 milioane de euro din totalul de 225 milioane de euro, cea mai mare parte fiind făcută de spitale.

Bugetul de investiții al Primăriei este de 56,4 milioane de euro, din care 26,6 milioane de euro reprezintă investițiile realizate din veniturile proprii ale orașului și 11,2 milioane euro – investiții prin bugetul de stat – cofinanțări la fondurile europene pe care bugetul de stat se angajează să le facă prin ghidurile de finanțare. Bolojan a insistat şi pe investiţile proprii ale spitalelor:

„Țin să felicit conducerea spitalelor pentru că își propune să aloce pentru investiții 4,8 milioane de euro din veniturile proprii, în afara celor pe care le alocă municipiul sau pe care le câștigăm din bani europeni”.

300.000 euro, la „Emanuel”

Referindu-se la proiectele oraşului, Bolojan a punctat o premieră: în baza parteneriatului cu Liceul Teologic Baptist „Emanuel”, Primăria va suporta jumătate din costul realizării sălii de sport aflate deja în construcţie. Valoarea acesteia va fi de circa 600.000 de euro.

Nimic

Municipalitatea vine cu propunerea ca în acest an să nu fie acordați bani pentru ONG-uri, fondurile urmând să fie alocate evenimentelor ocazionate de Centenarul Marii Unirii şi amplasarea de statui.
Alocarea de fonduri pentru acest sector a fost tema cel mai aprig discutată în dezbaterea publică anterioară votării proiectului de buget.

Reprezentanţii ONG-urilor au cerut insistent revenirea măcar la alocarea anilor anteriori, respectiv 300.000 de lei. Eduard Florea, şeful Direcţiei Economice, a fost singurul apărător al poziţiei Primăriei, fiindcă nici aleşii şi nici city managerul nu au considerat ocazia destul de importantă pentru a o onora cu prezenţa. Iar acum devine evident şi motivul: dezbaterea respectivă a fost o pură formalitate necesară, bifată.

Manual, statui

Primarul Bolojan a insistat, cu o zi înaintea şedinţei CL, că oraşul şi-a ales priorităţile pe care vrea să le finanţeze. Se vor reabilita, deci, câteva grupuri statuare şi vor fi realizate unele în plus. Primăria va finanţa editarea unui manual de Istoria Oradiei pentru clasa a VII-a, care va fi pus la dispoziția tuturor școlilor, şi va edita, în plus, o carte de Istoria Județului Bihor.

Suspendarea alocărilor pentru ONG-uri se va prelungi, foarte probabil, şi în 2019.

Datoria publică

Edilul s-a referit şi la datoria publică a oraşului, scăzută semnificativ după plata anticipată, la sfârşitul anului trecut, a câtorva credite.

„Anul viitor vom plăti în contul creditelor contractate în ultimii ani aproximativ 7 milioane de euro, sumă care corespunde unui grad de îndatorare de 10,25% din veniturile proprii. E unul dintre cele mai mici grade de îndatorare din ultimii ani, ceea ce ne permite să contractăm credite pentru a cofinanța proiectele europene care urmează să fie derulate în municipiu, în anii următori”, a declarat el.

Creditul contractat de la Banca Europeană de Investiții va fi operațional de anul viitor, tragerile putând fi făcute în intervalul 2019 -2020-2021. Anul acesta, municipiul va avea în derulare circa 50-60 de proiecte, unele de ordinul milioanelor de euro, altele mai mici.

Între acestea, lucrările la Podul Centenarului sunt în curs, cu termen de finalizare la 1 decembrie 2018.
Execuţia drumului expres, temporar suspendată, va fi finalizată în primăvară. Porţiunea care va lega str. Bihorului de girația de la Real Episcopia este în fază de evaluare, urmând ca până la jumătatea lunii martie să fie desemnat un câștigător.

Vor intra în lucru cel puțin trei pasaje: pasajul mare de la Cimitirul Municipal pe șoseaua de centură, pasajul mare de pe Șoseaua Borșului peste girația de la Parcul Industrial și reabilitarea și înlocuirea podului de pe str. Universității, la trecerea peste pârâul Peța.

Alte proiecte importante vor viza spitalele, parcările din zona centrală, asfaltarea unor drumuri din zona veche a orașului Oradea, reabilitarea fațadelor clădirilor de pe str. Vasile Alecsandri, reabilitarea clădirii Primăriei, Coridorul verde în Ioșia etc.

„Amenajarea Pieței Ferdinand și a parcării de la Voința urmează să intre în contractare și estimăm că în prima săptămână din martie, cel târziu, urmează să apară pe SEAP anunțurile pentru contractarea lucrărilor. Proiectul de reabilitare a Pieței Ferdinand va fi finanțat din bani europeni, iar proiectul parcării de la Voința printr-un credit furnizor, cu plata în rate, timp de 5 ani după finalizarea lucrărilor, în așa fel încât efortul financiar să fie distribuit pe mai mulți ani”, a mai specificat Bolojan.