Ce aduce Masterplanul pentru Bihor?

Potrivit Masterplanului național de transport, aprobat miercuri de Guvern, Autostrada Oradea – Cluj ar urma să fie finalizată în întregime până la finele anului 2018. Între timp, constructorul spaniol a început lucrările la autostradă, în nord-estul Bihorului.

Există, însă, o problemă reală, ce împiedică, în mod concret, îndeplinirea acestui obiectiv extrem de ambițios. Tronsonul sălăjean al Autostrăzii A3 – 93 de kilometri dintre Nădășelu (județul Cluj) și Suplacu de Barcău (județul Bihor) – este doar în plan. Conform informațiilor postate pe www.cnadnr.ro, pe tronsonul Nădășelu (Cluj) – Mihăiești (Sălaj), lung de 16,85 km, stadiul lucrărilor este de fix 0%, chiar dacă există deja un constructor desemnat – Impresa Construzioni Giuseppe Maltauro – Viaponte Romania. Contractul de execuţie a fost semnat în mai 2016, iar termenul de finalizare trecut de CNADNR este anul viitor, 2017.

Şi mai înapoiat este tronsonul Mihăieşti (Sălaj) – Suplacu de Barcău (Bihor), unde există proiectant (Iptana SA Bucureşti), există şi consultant (JV Egis Route), însă nu există constructor, tronsonul lung de 80,05 km fiind doar în stadiul de revizuire a studiului de fezabilitate. De altfel, CNADNR nici nu a îndrăznit să avanseze un termen de finalizare a acestui tronson, pe propriu-i site. Chit că, potrivit Masterplanului aprobat miercuri de Guvern, ar trebui să se circule pe autostradă între Oradea şi Cluj începând din 2018…

Până în 2018 ar trebui să fie gata, în schimb, tronsonul bihorean, Suplacu de Barcău – Borş. Stadiul de finalizare moştenit de la Bechtel de către constructorul spaniol Corsan – Corviam Construccion este de 52,1%. În schimb, cei 8,7 km de la Gilău la Nădăşelu, în judeţul Cluj, sunt la stadiul fizic de 82% şi ar trebui finalizaţi cel târziu anul viitor.

Nodul Oradea – A3

Foarte important, în Masterplan este prinsă şi legătura Oradiei cu autostrada A3. Nodul rutier Oradea – A3, lung de 10 kilometri, construit de la zero, urmează să coste estimativ 65,8 milioane de euro, iar tot tronsonul de autostradă din Bihor 304,4 milioane de euro. Prin comparaţie, legătura Timişoarei cu autostrada A1 rămâne o bătaie de cap pentru bănăţeni, perspectiva lărgirii la patru benzi a drumului ce trece prin localitatea Dumbrăviţa din nordul Timişoarei revoltându-i pe locuitorii comunei, speriaţi că acel drum va fi legătura de facto a oraşului cu A1!

În ciuda întârzierilor, autostrada A3 Oradea – Cluj-Napoca (ce se va conecta cu autostrada maghiară construită dinspre Debreţin) este prevăzută ca prioritară în Masterplanul adoptat prin OUG de Guvernul Cioloş. Altfel, se remarcă faptul că, la 100 de ani de la Marea Unire, România nu va avea, încă, o autostradă care să traverseze Carpaţii. Atât tronsonul Sibiu – Piteşti, cât şi Comarnic – Braşov sunt prevăzute spre finalizare cel mai devreme prin 2022…

În schimb, Bihorul nu mai apare şi în lista drumurilor expres, deşi într-o variantă iniţială a Masterplanului, DN 79 Oradea – Arad apărea ca drum expres. De înţeles, de vreme ce prin judeţul nostru va trece autostrada. Apar, în schimb, centurile Aleşd Sud şi Beiuş – Ştei. Prima, lungă de 7,7 km, ar urma să treacă prin lacul de acumulare, având rolul de a decongestiona DN1, iar a doua va deveni, practic, un drum paralel cu DN76, lung de 27,2 kilometri, ce va ocoli Beiuşul şi Şteiul, precum şi localităţile dintre aceste orașe.

Electrificarea Cluj – Episcopia

În privinţa infrastructurii feroviare, electrificarea căii ferate Cluj-Napoca – Episcopia Bihor figurează ca o prioritate guvernamentală, având termen de finalizare anul 2020. Rutele Bucureşti – Giurgiu, Bucureşti – Aeroportul H. Coandă şi Braşov – Sighişoara, Simeria – km. 614 şi Focşani – Roman sunt cu grad de prioritate mai mare sau egal, potrivit Masterplanului de transport.

De asemenea, sunt câteva căi ferate cu potenţial turistic care ar trebui modernizate până în 2018, printre care Sibiu – Agnita, Tg. Mureş – Sovata, Turda – Abrud şi Oraviţa – Anina. Timişoara – Arad, Paşcani – Iaşi, precum şi destinaţiile Giurgiu, Buzău, Braşov, Craiova, Constanţa şi Piteşti, toate dinspre Bucureşti – prevăzute ca proiecte de cale ferată de mare viteză cu prioritate, programate pentru 2016 – 2017! În schimb, modernizarea căilor ferate Oradea – Arad şi Oradea – Satu Mare sunt puse la coada priorităţilor, cu finalizare în 2029, respectiv 2035.

Intermodal prioritar la Oradea

Terminalul intermodal (rutier – feroviar) dorit de Primăria Oradea a fost trecut în Masterplanul naţional de transport cu alt termen de realizare extrem de optimist: 2016 – 2018. Asemenea terminale mai sunt prevăzute la Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Bacău în anii imediat următori. Dacă la Oradea alocarea financiară este estimată la 21,5 milioane de euro, primele trei au parte de estimări financiare mult mai mari, corelate cu amploarea viitoarelor terminale.

Există o listă şi cu investiţiile în aeroporturi. Cum Aeroportul Oradea tocmai ce s-a modernizat prin fonduri europene şi guvernamentale, o următoare etapă de modernizare este prevăzută pentru anii 2024 – 2027. Prioritare pentru anii ce vin sunt aeroporturile din Bucureşti – 1,1 miliarde de euro, Cluj-Napoca – 125,3 milioane, Timişoara – 136 milioane, Sibiu – 54,7 milioane şi Bacău – 66,9 milioane.