Potrivit unui studiu întocmit de asociație, tot mai mulți copii sunt privați de protecția vitală pe care o dă vaccinarea, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Astfel, potrivit celor mai recente date, pentru prima doză, acceptarea este de 47,4%. Principalele cauze țin de carențele informaționale, de dezinformarea din social media, precum și de bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului, cum arată datele studiului calitativ al Salvați Copiii România. Asociația solicită autorităților simplificarea sistemului de raportare a vaccinărilor; training-uri în comunicare pentru personalul medical, precum și dezvoltarea unei echipe multidisciplinare la nivel local care să promoveze vaccinarea copiilor.

Suntem pe primul loc la cazuri de rujeolă în Europa și 30 de decese

Potrivit Centrului European pentru Controlul Bolilor, între 1 februarie 2024 și 31 ianuarie 2025, numărul total de persoane diagnosticate cu rujeolă a fost de 32.265, la nivelul UE, dintre care 27.568 proveneau din România (27.568). A doua țară din top este la mare distanță – Italia, cu 1.097 de cazuri.

În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2025 în România au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeolă, din care 27.720 la copii sub 15 ani și 3.188 la adolescenți între 15 și 19 ani. În același interval, s-au înregistrat 30 de decese cauzate de rujeolă, potrivit INSP „Situația rujeolei în România la data de 31.12 .2025”, citat în comunicatul de presă al asociației. Acoperirea vaccinală națională arată următoarea situație a vaccinărilor: BCG- 93,5%, Hepatita B- 55,0%, DTPa – împotriva difteriei, tetanosului și pertussis acelular- 55,0%, VPI – Vaccinul polio inactivat- 55,0%, Hib- 55,0%, Pneumococic- 54,0%, ROR- 47,4%.

Campaniile derulate de DSP Bihor dau rezultate

În ceea ce privește vaccinarea contra rujeolei, într-un singur județ acoperirea vaccinală a fost de peste 70%, în 14 județe acoperirea vaccinală s-a situat între 50,6% și 67,4%, în 24 de județe acoperirea vaccinală s-a situat între 31,3% și 49,7%, în trei județe acoperirea vaccinală a fost sub 30%. Valoarea minimă (23,7%) a fost raportată în județul Argeș, iar cea maximă (73,8%) a fost atinsă în județul Bihor, potrivit INSP.

Potrivit datelor primite de la directorul DSP Bihor, dr. Daniela Rahotă, privind situația vaccinării la nivelul județului, la 16 februarie, indică următoarele procente: Hepatita B pediatric (primele 24 ore)- 93,63%, BCG (2-7 zile)- 91,87%, DTPa-VP1-Hib-HB la 2 luni- 90,33%, la 4 luni- 86,15%, la 11 luni- 77,80%, Pneumococic- la 2 luni- 89,67%, la 4 luni- 85,49%, la 11 luni- 77,14%, ROR la 12 luni- 83,08%.

Întrebată care este explicația pentru procentele foarte mari din Bihor raportate la cifrele de la nivel național, directoarea DSP susține că sunt datorate campaniilor de conștientizare și de imunizare demarate de instituției în colaborare cu toți factorii implicați din 2022 încoace. Chiar dacă rata de vaccinare împotriva rujeolei a crescut în 2025 față de 2024 doar cu 1%, acel procent se traduce de fapt în copii care sunt salvați.

„Prin campania începută imediat după pandemie, prin implicarea angajaților din cadrul DSP și prin menținerea unui dialog permanent cu medicii de familie, asistenții sanitari comunitari, precum și prin organizarea de acțiuni de vaccinare, mergând din ușă în ușă, am reușit să atingem procentul actual de imunizare”, ne-a declarat dr. Daniela Rahotă.

Activitățile întreprinse de către DSP Bihor pentru creștere acoperirii vaccinale din noiembrie 2022- în prezent au cuprins, printre altele, organizare și desfășurarea cursului postuniversitar privind vaccinarea antigripală prin care 200 de farmaciști care au absolvit cursul în județul Bihor, în 7 farmacii se derulează activitatea de vaccinare. Numărul medicilor vaccinatori din județul Bihor este de 323.

Mai mulți factori care afectează rata de imunizare

Toate valorile privind vaccinarea la nivel național sunt sub ținta de 95% recomandată de OMS. Conform concluziilor celei de-a 14-a reuniuni a Comisiei Regionale de Verificare a Eliminării Rujeolei și Rubeolei (RVC, septembrie 2025)2, România se numără printre cele 13 țări din Regiunea Europeană OMS cu transmitere endemică a rujeolei, ceea ce înseamnă că boala circulă continuu în populație, fără întrerupere.

Studiul „Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România. Un studiu calitativ privind perspectivele asistenților medicali comunitari și ale medicilor de familie” al Salvați Copiii a explorat perspectivele a 29 de medici de familie și asistenți medicali comunitari (AMC) care au în evidență peste 11.000 de copii din mediul rural. Studiul a identificat o serie de factori care afectează imunizarea, printre care se numără: barierele atitudinale și comportamentale, refuzul categoric al unor comunități și frica de reacții adverse, barierele socio-culturale sunt reprezentate de aspecte culturale, lingvistice, religioase și mobilitatea ridicată a familiilor, la nivel informațional, impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe rețelele sociale și miturile despre vaccinare reprezintă obstacole majore, bariere sistemice precum birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului.

Românii, tot mai reticenți la vaccinarea copiilor

O tendință importantă care se evidențiază din interviurile cu medicii de familie este scăderea progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR, în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%. Aceste provocări creează un cerc vicios în care lipsa rapelului reduce eficiența programului de imunizare, expunând copiii la riscul de îmbolnăvire chiar și după administrarea primei doze.

Din analiza interviurilor reiese că relația medicilor de familie cu părinții este complexă și variază semnificativ. Mulți medici raportează comportamente de evitare din partea părinților, care amână constant vaccinările și refuză să-și asume în scris decizia. Medicii văd asistenții medicali comunitari ca intermediari ideali pentru comunicarea cu grupurile vulnerabile sau rezistente la vaccinare.

Medicii de familie identifică multiple obstacole la nivel sistemic, precum absența consecințelor pentru nevaccinare și desființarea vaccinării în școli, care au redus semnificativ ratele de imunizare, în special în comunitățile vulnerabile și izolate. Din perspectiva lor, barierele culturale și sociale, precum și mobilitatea ridicată a familiilor, complică și mai mult eforturile de vaccinare. În plus, în interacțiunea cu părinții, medicii observă că frica de reacții adverse și lipsa percepției privind gravitatea bolilor prevenibile prin vaccinare reprezintă obstacole semnificative în convingerea acestora să-și vaccineze copiii.

Pentru a crește ratele de vaccinare, medicii identifică nevoi multiple și interconectate. La nivel național, ei solicită un cadru legislativ mai strict privind vaccinarea și campanii mass-media mai intense de informare și educare. La nivel local și operațional, principalele nevoi includ: extinderea rețelei de asistență medicală comunitară, reducerea birocrației în raportarea vaccinărilor, asigurarea transportului pacienților către cabinete și o mai bună implicare a reprezentanților minorităților. O nevoie specifică frecvent menționată este reintroducerea vaccinării în școli, care în trecut asigura rate mai bune de acoperire vaccinală. Medicii subliniază și importanța dezvoltării propriilor abilități de comunicare prin participarea la cursuri specializate.

„Cifrele arată un eșec colectiv. Aproape jumătate dintre copiii României nu au primit nici măcar o doză de vaccin ROR la vârsta recomandată. Fiecare copil nevaccinat este un copil expus riscului de îmbolnăvire și de deces din cauza unei boli care poate fi prevenită. În comunitățile rurale în care lucrăm, am demonstrat că vaccinarea poate crește de la 50-60% la aproape 100% atunci când există echipe dedicate, informație corectă și relații de încredere cu familiile.” a afirmat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România, se menționează în comunicatul de presă.