Consiliul Județean Bihor a reușit să facă recepția finală pentru centrala pe biomasă de la Săcueni, construită în perioada 2013-2016, cu finanțare europeană. Anul trecut, autoritățile au anunțat că lucrează la remedierea unor probleme tehnice. Pentru rezolvarea problemelor de la uzină și repunerea ei în funcțiune, care au apărut înainte de recepția finală, județul a cheltuit în anul 2021 circa 350.000 de euro.

[eadvert]

În momentul de față, autoritățile fac calcule pentru a găsi o soluție prin care să facă profitabilă o investiție care până în prezent, a consumat mai mulți bani decât a produs.

În ultimele șase luni ale anului 2021 uzina a produs 1.200 MW de energie, cantitate care se traduce în circa 450.000 de lei, potrivit lui Călin Gal, vicepreședinte al CJ Bihor. Asta în condițiile în care în 2021, județul a cheltuit cu centrala aproximativ 4,5 milioane de lei. Pentru anul 2022, CJ Bihor a bugetat doar 2 milioane de lei pentru uzina pe biomasă.

„Asta înseamnă că în perioada următoare trebuie să găsim o soluție”, susține Gal.

Sursa citată a declarat că CJ Bihor analizează în prezent mai multe opțiuni cu privire la centrala de la Săcueni. O soluție ar fi să o facă profitabilă. O misiune destul de dificilă, având în vedere că centrala poată să producă în jur de 4.000 MW pe an. Tradus în lei, asta ar fi aproximativ 1,6 milioane. Foarte puțin față de bugetul alocat anual pentru funcționare. Însă autoritățile încearcă să vadă dacă pot găsi și alte surse de venituri.

„O altă sursă de venituri ar fi certificatele verzi, deoarece centrala a ieșit din perioada de sustenabilitate. Și vrem să facem o analiză a materiei rezultate în urma producției, să vedem dacă poate fi folosită ca și compost, pentru a o putea valorifica”, a explicat Călin Gal.

Autoritățile mai au în vedere și introducerea centralei în Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID). Astfel, chiar dacă nu produce suficientă energie pentru a o face profitabilă, uzina ar degreva județul de o parte din cheltuielile cu deșeurile biodegradabile.

„O opțiune este de a o integra într-un sistem pe zona de colectare a deșeurilor, pe SMID, să vedem dacă reușim să aducem materia primă spre stație”, spune vicele CJ Bihor.

Cealaltă soluție luată în considerare de autorități este să o vândă. Gal spune că se va lua o decizie până la sfârșitul acestei luni, deoarece banii bugetați în 2022 pentru obiectivul de la Săcueni nu ajung pentru a acoperi funcționarea centralei pe timp de un an.

Investiție de 23 de milioane

Centrala pe biomasă de la Săcueni, o investiție de 23 de milioane de lei, finanțată cu bani europeni, fonduri de la bugetul de stat și din bugetul Consiliului Județean Bihor, a fost construită în 41 de luni, între 2013-2016. Uzina include o instalație de co-generare, care transformă materie primă formată din masă verde (70%) și dejecții animale (30%) în energie electrică. Puterea instalată este de 548 kW, cu un consum total mediu anual de materie primă de 12.000 de tone.

Construită „fără cap”

Uzina a fost de la început destinată eșecului. Asta datorită locului în care a fost amplasată.

„A fost construită într-o locație în care materia primă nu e suficientă. În mod normal, acest tip de centrale se amplasează în zone cu ferme mari, industriale, unde se pot folosi dejecțiile pentru producerea curentului electric. Pentru masă verde, uzina are nevoie ca materie primă de porumb siloz și secară siloz, fiind necesare anual 400-450 de hectare”, a explicat Călin Gal, în cursul anului trecut.

Al doilea aspect care a dus la pierderile masive înregistrate în acești cinci ani de funcționare e strâns legat de probleme de funcționare, de organizare, dar și de construcție, potrivit lui Călin Gal.

Centrala a început să producă. În ultimele șase luni are lui 2021 a produs aproximativ 1.200 MW, ceea ce înseamnă circa 450.000 de lei.