În Cetate, la Muzeul Orașului Oradea din Piața Emanuil Gojdu, corp A – parter, în Sala cu Grifoni, va avea loc, marţi, 10 decembrie, de la ora 17:00, lansarea cărții „Mitropolitul greco-catolic Alexandru Nicolescu – corespondență, distincții, bule papale, alte documente”, avându-l ca autor pe tânărul cercetător Mădălin-Sebastian Lung. Volumul a apărut anul acesta la Editura Limes din Cluj-Napoca.

Având o prefață semnată de către cercetător științific III Dr. Daniela Elena Bălu, lucrarea și-a propus să ofere tuturor celor interesați de destinul unui reprezentant de seamă al greco-catolicismului românesc o serie de informații inedite culese din fondurile arhivistice clujene, completate cu un bogat material iconografic care evidențiază o personalitate completă și complexă.

Grație calităților sale, Alexandru Nicolescu a urcat treptat pe scara valorilor ajungând Episcop al Lugojului (1922-1935) și, mai apoi, Mitropolit al Bisericii Greco-Catolice din România (1936-1941), dovedindu-se în ambele ipostaze un bun slujitor al binelui și frumosului.

Alături de autor va mai lua cuvântul și rof. univ. dr. Gabriel Moisa, managerul Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal.

Alexandru Nicolescu s-a născut la 8 iulie 1882, în Tulgheș-Ciuc. A studiat la Reghin, Blaj, apoi între anii 1898-1904 a urmat Filosofia şi Teologia la Colegiul „De Propaganda Fide” din Roma, unde a fost promovat doctor în Filosofie şi Teologie.

Revenit la Blaj, a fost trimis preot misionar în America de Nord. Reîntors în ţară, a fost numit profesor de Teologie Morală la Seminarul Teologic din Blaj şi apoi ales canonic în Capitulul arhidiecezan. În timpul Primului Război Mondial a refuzat să semneze Declarația de loialitate față de Austro-Ungaria, pentru care a fost considerat de autorități trădător.

„La 1 decembrie 1918 a fost delegat din partea plășii Aiud în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. În 1919 a fost trimis misionar bisericesc și politic la Conferința de Pace de la Paris, cu această ocazie, a avut contribuții majore la trasarea actualelor frontiere de vest ale României, cunoscând bine engleza, franceza și italiana. După transferul episcopului Valeriu Traian Frenţiu de la Lugoj la Oradea, în anul 1922, episcop de Lugoj a fost numit canonicul Alexandru Nicolescu. În această calitate a înfrumuseţat Catedrala Greco-Catolică din Lugoj cu o pictură aleasă, realizată de pictorul-profesor Simionescu. În mai 1935 Sinodul Electoral l-a ales Mitropolit la Blaj, fiind instalat în 19 noiembrie 1936. Ca mitropolit, a fost surprins de zbuciumul evenimentelor care au precedat şi au dus la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Multe din planurile arhipăstorului au rămas nerealizate”, scrie egco.ro.

Ca profesor, a relizat un Curs de Teologie Morală. A colaborat la Ziarul „Unirea” şi „Cultura creştină” cu articole de fond şi editoriale. A tradus din autori catolici meditaţii şi predici.

Începând cu 20 august 1940 a fost membru în Consiliul de Coroană. Chemat, în calitate de membru al Consiliului de Coroană, în problema Dictatului de la Viena, a refuzat să semneze cedarea nordului Transilvaniei către Ungaria horthystă. Bolnav, s-a stins din viaţă în 5 iunie 1941.