S-a afirmat profesional ca specialist cu excelente performanțe în etnologie și muzeologie, pe un parcurs de peste 30 de ani de activitate în cadrul Muzeului Țării Crișurilor din Oradea. Este vorba de cercetătorul științific dr. Vasile Todinca, de la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea. Zilele trecute, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PSS Claudiu Pop, i-a acordat o diplomă de excelență în semn de recunoaștere și prețuire „pentru contribuția remarcabilă la promovarea și păstrarea patrimoniului cultural și spiritual al Bisericii Greco-Catolice”.

„Este o recunoaștere a muncii mele de peste trei decenii în domeniul cercetării fenomenelor socio-culturale de către Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla”, a spus Vasile Todinca.

Deplină recunoaștere

Activitatea profesională a cercetătorului orădean este una bogată. De-a lungul celor peste 30 de ani în cadrul Muzeului Țării Crișurilor, profesorul orădean a pus în valoare creația tradițională românească. Tondica s-a făcut remarcat la sute de sesiuni de comunicări științifice și a publicat numeroase articole și studii în reviste și volume colective, lansând zeci de volume de autor și patru scrise în colaborare.

[eadvert]

Vasile Todinca se bucură de o deplină recunoaștere între etnologii și sociologii din România.

„În această lungă perioadă, Muzeul Țării Crișurilor a putut beneficia de experiența sa profesională dobândită și edificată în anii de studii superioare la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității «Babeș-Bolyai», unde a fost atras în echipele complexe de cercetare socio-etnologică zonală, conduse de marele său profesor și mentor Ion Aluaș, apoi de discipolul acestuia, prof. univ. dr. Traian Rotaru, dar și în calitate de colaborator extern al Instititului «Arhiva de Folclor a Academiei Române», pe care l-am condus între anii 1990 și 2011. Rezultatele de excepție avute în terenurile sale etnografico-sociologice au îmbogățit, într-o primă etapă, fondurile documentar-științifice ale Muzeului Țării Crișurilor și pe cele ale Arhivei de Folclor a Academiei Române din Cluj-Napoca, cu mii de mărturii și date, după care, acestea au fost valorificate științific în opera sa, materializată în sute de comunicări științifice, articole și studii, publicate în reviste și volume colective, dar mai cu seamă în cele zece cărți de autor și patru scrise în colaborare. Acestea marchează un progres remarcabil în abordarea complexă a fenomenelor culturii tradiționale în contemporaneitate, cu o privire specială asupra zonelor etno-culturale din vestul României, la cunoașterea cărora opera sa științifică stă cu cinste alături de cele ale profesorilor Ioan Godea, Barbu Ștefănescu și Aurel Chiriac. De altfel, începând din 1995, domnul doctor Vasile Todinca a predat cursuri de metodologie și tehnici de cercetare sociologică la două dintre facultățile Universității din Oradea”, a apreciat prof. univ. dr. Ion Cuceu, fost director al Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”.

Activitate remarcabilă

Vasile Todinca a desfășurat, din 1990 și până în prezent, o activitate cultural-științifică remarcabilă în cadrul Muzeului Țării Crișurilor din Oradea. La început, în calitate de muzeograf, mai târziu devenind cercetător științific II, iar din 2017, cercetător științific I. În același timp, acesta a fost și profesor asociat al Facultății de Arhitectură și Construcții din cadrul Universității din Oradea, unde a predat cursul de sociologie urbană.

Pe plan muzeal, s-a implicat în valorificarea științifică a patrimoniului secției de etnografie a Muzeului Țării Crișurilor, prin articole, studii și expoziții tematice. Todinca a încercat să reconstruiască realitățile lumii satului tradițional din Țara Crișurilor, prin organizarea mai multor expoziții dedicate civilizației rurale românești circumscrise vestului României, respectiv Bihorului.

De asemenea, el a realizat și expoziții internaționale, prin care a făcut cunoscut patrimoniul muzeului orădean în Ungaria, Italia, Slovacia, Franța, Danemarca, Polonia, Elveția (expoziții de port, podoabe țărănești, păstorit, bucătăria bihoreană tradițională, cânepa și rostul ei în comunitatea sătească etc.), reușind astfel să releve locul și rolul universului rural – pastoral din Țara Crișurilor la materializarea civilizației Europei Centrale și de Sud-Est.

În plus, cercetarea științifică a fost pentru acesta o preocupare majoră de-a lungul celor trei decenii de muncă în muzeul orădean și în cei opt de ani la Universitatea din Oradea. Direcțiile principale în care s-au cantonat cercetările sale au fost: ritualurile și obiceiurile legate de triada „veacului de om” – naștere, căsătorie și înmormântare în satul tradițional din Țara Crișurilor, mutaţiile socio-demo-economice în universul satului postdecembrist din Bihor, etno-turismul, idei și oportunități de afaceri pentru tineri, mentalități și comportamente în lumea satului contemporan bihorean etc.

Astfel, activitatea cultural – științifică a cercetătorului Vasile Todinca a fost răsplătită cu diverse premii, precum : premiul „Nicolae Corlățeanu” al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” (2 noiembrie, 2017) pentru lucrarea „Valea Iadului – istorie, economie, demografie, etnologie, turism”, diplomă de excelenţă acordată de Ministerul Culturii din România „pentru contribuţia remarcabilă la dezvoltarea şi păstrarea patrimoniului naţional”, (5 februarie 2010) etc.