Intitulată „Dă din cap”, piesa a fost lansată pe platformele de streaming la 3 ianuarie, stârnind o mulţime de reacţii: „Nr. 1 = Meșteru’! Nu mă așteptam să-l mai văd pe Ciuraru în vreun video.. Cât despre piesă, bombă”, sau „Waw!!! Ciuraru din Aștileu, n-am mai auzit numele ăsta de niște zeci de ani!!!!!!!! Tareeeeeeeeeee”, „Ne-a fost dor de Ciuraru ! Real hip- hop”, „Supertare! Bine-ai revenit, Ciurare!”, „Supertare! Bine-ai revenit, Ciurare!”.
„Bă Ciurare, da indie dreq ai dispărut ? Hai cu un album de retragere ;))”, a scris şi patky123, la care Ciuraru, sub userul LeMaître @ BihorPanaMor, i-a răspus: „Ce retragere, măi?? Atâta timp cât se mai fac beaturi din astea, nici să nu te gândești că mă retrag”. Ce a mai făcut în ultimii ani Ciuraru? Se gândeşte la un nou album?…
Născut la Cluj-Napoca acum 48 ani, Ciuraru a emigrat la vârsta de 12 ani cu familia în Germania, la Suttgart, imediat după revoluţie, în aprilie 1990. A stat acolo 13 ani, după care a revenit în ţară.
Robert Kunz aka. Ciuraru a devenit aproape de mijlocul anilor ’90 unul dintre primii rapperi din ţară. A apărut o dată cu primele nume mari ale hip-hop-ului românesc, cum ar fi Racla, Paraziţii sau BUG Mafia, dar spre deosebire de aceştia, a rămas într-o zonă marginală.
Impulsul Ciurarului a venit dinspre rapp-ul american. Primele două albume au fost „Ce primejdie” (1995), „Valabil” (1996), fiind dedicate satului bihorean Aștileu, în care a copilărit, în casa bunicilor săi, create pe limbajul regional de acolo. Aceste două prime albume şi le-a produs singur.
Ciuraru spune că a început să scrie piesele dintr-o glumă, de distracţie. Mai ales primul album, „Ce primejdie”, a fost un mişto dedicat celor mai buni prieteni de la vremea aceea, cu care obișnuia să joace cărţi. Alter ego-ul pe care şi l-a creat în hip-hop este un personaj colectiv, care împrumută din personalităţile prietenilor săi de atunci şi din felul de a vorbi al oamenilor din Aştileu.
„Ciuraru, în primul album, n-a fost nimic altceva decât un personaj-amalgam dintr-o grămadă de personaje cu care m-am întâlnit eu la vârsta aia în Aştileu, adică un sat despre care nu ştie nici dracu’, lângă Aleşd, în judeţul Bihor. Diverse personaje care vorbeau în stilul în care am vorbit eu pe albumul respectiv. Nu c-aş fi venit dintr-o familie de domni, să zic aşa, dar m-am născut la Cluj, iar părinţii mei sută la sută nu vorbeau aşa cum vorbeam eu pe timpul ăla, pe casete”, explica Ciuraru acum doi ani, în podcastul intitutlat „Viralu din Aştileu”, produs de Centrul Dialectic.
Ciuraru şi-a lăsat amprenta atît de mult asupra comunei Aştileu, încât astăzi, în monografia localității, există trei pagini dedicate lui.
Discografia Ciurarului cuprinde albumele „Ce primejdie” (1995), „Valabil” (1996), „Viaţa-i o durere” (1997), „Strictu’ necesar” (1999), „Vestit” (1999), „Şcoala veche” (2007), cu piese cu multiple regionalisme inserate în hip-hop-ul românesc.

Pasionat de sneakers, în 2016 Foto: Sneaker Industry TV
Sneakers şi afine
Una dintre pasiunile lui Robert Kunz au fost pantofii sport. În anul în care a plecat în Germania, a văzut într-un spermarket din Stuttgart o pereche de Nike Air Max 90 Infrared, care l-au impresionat profund (culorile, silueta şi bula de aer din talpă). Acel moment a însemnat începutul colecţiei. Prima pereche achiziţionată a fost Air Jordan 6 Maroon, în 1991.
În timp şi-a îmbunătăţit colecţia până la 150 de perechi de sneakers, fiind un bun cunoscător şi urmărind constant noile modele care apăreau pe piaţă. Pentru a-şi satisface această pasiune deloc ieftină, s-a bazat pe afacerea pe care a pornit-o în urmă cu 19 ani, în satul Beriu, din judeţul Hunedoara.
Plantaţia sa de afini a început în 2007, cu 6 hectare, prima din România la o scară mare. Acum a ajuns să dețină 110 hectare. Vital Berry a ajuns distribuitor pentru Lidl în România şi exportă afine în cinci ţări din Europa: Germania, Austria, Slovacia, Polonia, Ungaria.

Robert Kunz, în Beriu Foto: FB/lucian.mindruta
„Totul depinde foarte mult de sol, în primul rând. Este prea lutos, aici, la noi. Afinului îi place mai mult solul nisipos, iar pentru asta trebuie să facem un amestec destul de costisitor cu turbă şi multe alte materiale, pentru a-i permite rădăcinii să se dezvolte”, spune Robert Kunz, aka. Ciuraru într-un interviu pentru Lucian Mîndruţă.
350 tone pe sezon merg pe piaţa românească, reprezentând aproximativ o treime din recolta totală, iar celelalte două treimi pleacă la export, explică afaceristul. Afinele au certificare Global Gap, un element important pentru agricultori, în special pentru livrările pe pieţele europene şi internaționale, un standard de business-to-business pentru producția alimentară sigură și durabilă.
„Aş mai avea un EP de înaltă calitate în mine”
În 1997, Ciuraru lansa piesa „Imnu bihorean”, pe care se aude la un moment dat o dedicaţie pentru Jurnal Bihorean: „Rapp-ul ăsta mere cătă Jurnal bihorean, ce m-o băgat în ziar. Vă mulţumesc, rămân dator!”. La aproape 30 de ani distanţă, contactându-l pe cunoscutul hip-hoper pentru a afla cum a apărut piesa „Dă din cap” şi dacă are în plan să scoată un nou album, Robert Kunz aka. Ciuraru ne-a răspuns: „Să ştiţi că Jurnalul Bihorean are un loc special în amintirile mele, fiindu-mi alături din 1996 şi iată, până în ziua de azi”.
– Aţi stat o vreme în Germania. Cum au fost acei ani pentru dumneavoastră şi ce v-a determinat să vă întoarceţi în ţară?
Robert Kunz: Da, am trăit 13 ani acolo. Am avut ghinionul de a mă stabili într-o regiune populată de oameni consideraţi dificili. Nu doar de mine. Oameni nu chiar îndrăgiţi nici de restul nemţilor. În acel timp credeam că toţi trebuie să fie la fel, dar pe parcursul vieţii am avut plăcerea de a cunoaşte o grămadă de nemţi din alte regiuni şi am ajuns la concluzia că am avut pur şi simplu un ghinion crunt. Oamenii şi interacţiunea cu ei au fost şi motivul principal pentru care, la vârsta de 26 de ani, m-am întors în România. Totuşi, formarea „firii” mele a avut loc acolo datorită vârstei din acel moment, aşa că am extras tot ce am considerat eu bun şi valoros şi mi-am însuşit acele calităţi pentru care erau cunoscuţi nemţii „clasici”.
– Aveţi o mare plantaţie de afini. Ce v-a făcut să vă mutaţi în Beriu (judeţul Hunedoara) şi de ce tocmai afine?
Robert Kunz: La patru ani după întoarcerea mea la Aleşd, am fost abordat de către un investitor străin, care căuta un urmaş pentru reprezentantul său vârstnic de la Beriu, unde tocmai urma să se înfiinţeze prima plantaţie de afine din România. Unele circumstanţe personale m-au făcut să nu stau pe gânduri, voiam doar să plec cât mai repede din Aleşd şi să revin eventual după unu-doi ani… Între timp s-au făcut 19, aşa că planul nu a funcţionat tocmai optim din acel punct de vedere, dar cu atât mai mult din toate celelalte. Apropo, investitorul străin e neamţ şi este motivul principal pentru care am rămas acolo în tot acest timp!
– Am văzut un interviu din 2016 legat de colecţia de sneakers. O mai aveţi? Aţi mai îmbogăţit-o de atunci? Numiţi-mi câteva perechi preferate.
Robert Kunz: Nu. La scurt timp după acel reportaj, am început să realizez cumva valoarea totală acumulată în acei adidasi (mai pe românește, banii aruncați pe geam afară) şi din momentul ăla am început să vând colecţia. Apogeul au fost 150 de perechi, iar la ora actuală mai deţin circa 20, deci nu am putut renunţa chiar complet. Ca design, Air Jordan 5 şi 6, Nike Air Trainer SC High şi Nike Air Tech Challenge IV rămân preferatele mele. Ca şi confort, nimic nu bate New Balance 990v4.

Foto: Youtube
– Cum a apărut colaborarea cu Pepi şi DJ TMB?
Robert Kunz: Pepi e un MC din Orăștie, oraş lângă care se află şi satul Beriu. Ne-am cunoscut acum peste zece ani, dar el de abia recent a început să lucreze la ceea ce va fi albumul său de debut şi m-a abordat anul trecut în legătură cu această colaborare. El fiind un om foarte ok şi pe lângă asta şi un MC convingător, evident că am acceptat. Iar când am mai auzit şi instrumentalul şi tematica, am fost chiar super-încântat, strofa mea s-a scris practic de la sine. TMB a fost abordat tot de către Pepi, aici nu am nicio contribuție.
– Fanii v-au întrebat dacă pregătiţi un album. Urmează în curând un album Ciuraru?
Robert Kunz: Sincer, cred că aş mai avea un EP de înaltă calitate în mine. Cinci-șase piese care să nu dezamăgească. Am destul de multe versuri şi strofe parțiale notate de-a lungul anilor. Aproximativ 15-16 instrumentale începute, unele despre care deja ştiu că vor fi hituri, asa că da, la un moment dat se vor alinia planetele şi voi începe să lucrez la ceva nou.
Citiți principiile noastre de moderare aici!