Coduri, scăldat, atenţie!

Şi miercuri Bihorul e sub cod periculos şi cum marţi, după mai bine de 10 ore de căutări a fost găsit trupul fără viaţă al unui băiat ce plecase la scăldat, pompierii dau semnale de alarmă.

Cum pe caniculă, mulţi bihoreni sunt tentaţi să se răcorească scăldându-se, pompierii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Crişana” al judeţului Bihor spun că bihorenii trebuie să fie mai atenţi la măsurile pe care şi le iau ca să îşi protejeze viaţa.

Tentaţii mari

Astfel, oamenii, minori şi adulţi deopotrivă sunt rugaţi să se scalde doar în locuri special amenajate pentru înot şi să respecte avertizările privind interzicerea scăldatului. Bihorenii sunt rugaţi să evite scăldatul solitar, fără să fie cineva prin apropiere, mai ales dacă nu ştiu să înoate deloc sau prea bine. „Cel mai indicat este să nu vă aventuraţi să vă scăldaţi, dacă nu înotaţi bine”, transmite cpt. Camelia Roşca, purtător de cuvânt al ISU Crişana Bihor. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Profesionale a Salvamarilor, Adrian Râpă: „o persoană care nu ştie să înoate şi care se află în apă peste înălţimea ei, se va îneca, nu în câteva minute, ci în maxim câteva zeci de secunde, iar după cinci minute petrecute sub apă, şansele de supravieţuire scad vertiginos”.

Pompierii spun că oricât ar fi tentaţia de mare, e bine să se evite scăldatul în râuri, lacuri, canale de irigaţii sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte, curenţii sunt foarte puternici, albiile nămoloase sau pline de plante, pietre, crengi şi trunchiuri de copaci.

Sub nicio formă bihorenii nu trebuie să se aventureze în apă când sunt în stare de ebrietate, seara târziu sau pe timp de noapte şi nici să intre în apa rece înfierbântaţi, după ce au stat foarte mult timp la soare. Părinţii sunt special avertizaţi să fie extrem de vigilenţi cu copiii mici şi mari, pentru a evita tragediile de genul celei petrecute luni, la Josani, când un tânăr de 15 ani ieşit la scaldă singur s-a înecat şi a fost găsit abia a doua zi de către pompieri.

Ce pot face părinţii

Pentru prevenirea unor evenimente cu consecinţe tragice, pompierii militari recomandă părinţilor, bunicilor şi tutorilor legali ai copiilor:

Nu lăsaţi niciodată copiii nesupravegheaţi în apă sau în proximitatea apei, nici măcar în piscinele achiziţionate special pentru cei mici ori în cadă;

Urmăriţi continuu comportarea copiilor în apă: nu vă lăsaţi distraşi de alte activităţi şi nu vă întoarceţi nicio clipă cu spatele la aceştia. Nu uitaţi că cei mici sunt imprevizibili: ei trebuie să se scalde numai sub controlul părinţilor sau altor persoane mature, chiar dacă ştiu să înoate;

Echipamentele speciale pentru siguranţa înotului (colac de salvare, aripioare gonflabile, tuburi gonflabile etc.) nu sunt în totalitate eficiente, de aceea vor fi utilizate de către copii sub atenta supraveghere a unui adult;

Împrejmuirea piscinei personale cu un gard poate preveni accidente nedorite în rândul minorilor;

Purtarea vestelor de salvare de către copii este o metodă eficientă de prevenire a unor astfel de accidente;.

Explicaţi-le adolescenţilor pericolul la care se expun scăldându-se în locuri neamenajate (râuri, lacuri, canale de irigaţii sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte, curenţii sunt foarte puternici, albiile nămoloase sau pline de plante ori în locurile în care s-au produs anterior incidente: barajul de la Tileagd, canalul colector de la Boiu, apele Crişului Repede, Crişului Negru, respectiv Lacul Sântion), iar în cazul ieşirilor acestora „la scăldat” cu prietenii, stabiliţi de comun acord, o periodicitate şi o modalitate de contact ;

Intervenţia de urgenţă în cazul asistării la un accident de înot este crucială pentru salvarea unei vieţi, iar semnele care vă indică iminenţa înecului sunt: aplecarea capului pe spate; gura deschisă în încercarea de a inhala aer; capul ţinut în apă, cu gura la nivelul apei; lipsa emiterii de sunete; hiperventilaţie şi gâfâială; ochii sticloşi, incapabili să se concentreze; păr peste frunte sau ochi; lovirea involuntară a suprafeţei apei cu braţele.

Informaţii despre înec

Francesco A. Pia, un binecunoscut salvamar american, autorul unor articole de specialitate, atrage atenţia populaţiei asupra unor aspecte mai puţin cunoscute, dar de importanţă vitală în ceea ce priveşte înecul, afirmând faptul că „Exceptând circumstanţele rare, oamenilor care se îneacă le este imposibil, din punct de vedere fizic, să strige după ajutor. Sistemul respirator a fost creat pentru a respira, vorbitul fiind a doua funcţie. Din acest motiv, respiraţia trebuie să se producă înainte de vorbire. Gurile oamenilor care se îneacă se scufundă în apă şi apoi reapar iar, pentru o scurtă perioadă la suprafaţă. Gurile lor nu stau destul de mult deasupra apei pentru a expira, a inspira şi a şi ţipa după ajutor. Când oamenii se îneacă, gurile lor apucă doar să expire şi să inspire repede înainte de a se scufunda iar. Oamenii care se îneacă nu pot să gesticuleze pentru a solicita ajutorul celor din jur. Instinctul îi forţează să îşi extindă mâinile în lateral şi să apese pe suprafaţa apei. Acest lucru le permite să iasă la suprafaţă suficient cât să respire. …. Oamenii care se îneacă nu pot controla voluntar mişcările braţelor. Din punct de vedere fiziologic, oamenii care se îneacă nu se pot opri din înec pentru a realiza mişcări voluntare prin care să ceară ajutor. De la începutul şi până la finalul reacţiei instinctive, oamenii rămân drepţi şi nu există nicio dovadă care să demonstreze că ei ar da din picioare. Dacă nu sunt salvaţi, aceşti oameni reuşesc să se menţină la suprafaţă între 20 şi 60 de secunde”.