Dacă la primele ore ale dimineții târgoveții cereau 10 lei pe bucată, în jurul amiezii prețul scădea la 2 lei, și chiar la 1 leu la spartul târgului. „Ia la leu, la leu, la leu!”, se întreceau vânzătorii care mai de care pentru a-și atrage clienții.

[eadvert]

Duminica, numărul celor care vizitează Piața 100 este mult mai mare. De asemenea, și numărul tarabelor cu haine noi. În jurul amiezii trebuie să fii foarte norocos să găsești un loc de parcare în preajma pieței. Mulți își lasă mașinile în parcarea de la Leroy Merlin, preferând să parcurgă pe jos drumul până la piață.

Unii dintre orădeni s-au obișnuit să meargă sâmbăta și duminica la Ocska precum la biserică. Fie că vrei sau nu să cumperi ceva, de la Ocska te nu întorci cu mâna sau cu burta goală.

Chiar și micii și langoșii consumați la Piața 100 au un gust aparte.