În cadrul Colocviilor Muzeului Ţării Crişurilor, joi, 26 ianuarie, a avut loc conferința „Cultura, între idealuri și ignoranță”, susținută de Valy Ceia, conferențiar universitar doctor al Facultății de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, specialist recunoscut internațional în domeniul filologie clasică şi prodecan al facultăţii.

Amfitrionul evenimentului a fost prof. univ. dr. Gabriel Moisa, manager al Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal. Înainte de a da cuvântul invitatei, Dr. Florina Ciure, Șef Secție Istorie din cadrul Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, a făcut cunoscute câteva repere din destinul profesional al conf. univ. dr. Valy Ceia. Activitatea de cercetare, axată pe mai multe paliere, a fost fructificată în trei cărți de autor, o carte co-autor, trei manuale universitare, şase volume coordonate, co-editor a patru volume, autor a zeci de studii publicate în reviste de specialitate.

A beneficiat de mai multe proiecte de cercetare finanțate. A organizat conferinţe internaţionale şi naţionale, colocvii şi workshopuri, fiind şi președinta celei mai complexe manifestări științifice internaționale umaniste din țară, multidisciplinară, dedicată studiilor romanice: Colocviul Internațional Comunicare și cultură în Romania europeană. Este, printre altele, membră în echipa de selecție a reprezentanților pentru concursurile internaționale: Certamen Ciceronianum (Arpino, Italia), Certamen Ovidianum Sulmonense (Sulmona, Italia), dar şi Secretar științific în Comisia Națională pentru limbi clasice și neogreacă din subordinea Ministerului Educației.

Ignoranţa, ca o bolală infecţioasă

De la început, conf. univ. dr. Valy Ceia a subliniat faptul că dizertaţia domeniei sale urmăreşte cum ignoranţa de toate felurile duce la îndepărtarea de cultură, şi în consecinţă, la pierderea semnelor majore al umanului. Într-o perspectivă transdisciplinară, conferinţa a reliefat rolul major al culturii. „Aceasta nu este o simplă proiecţie spirituală într-un plan separat, secundar al existenţei noastre, ci devine intrinsecă vieţii în acţiunile sale cele mai concrete şi diverse”.

Pentru a înţelege amploarea şi însemnătatea subiectului conferinţei, conf. univ. dr. Valy Ceia a punctat câteva informaţii numerice. Spre exemplu, în urmă cu 70 de ani, Alfred Louis Kroeber şi Clyde Kluckhohn au inventariat 300 de definiţii ale culturii distribuite în şapte categorii: istorice, descriptive, nominative, psihologice, genetice, structuraliste şi incomplete.

Traversând firul culturii de-a lungul istoriei, gânditorii din timpului nostru lansează apeluri la trezire spirituală. Exită de fapt două forme de ignoranţă pe care le-am putea considera diametral opuse. Prima – deschide şi eliberează, a doua – închide şi ucide. Invitata îl citează pe filosoful canadian Thomas de Knonink: „Denunţată anterior şi combătută în forma sa primitivă de către Socrate, ignoranţa revine astăzi în forţă ca acele boli infecţioase străvechi ale căror bacterii reuşesc să se adapteze şi să reziste celor mai puternice remedii, astfel încât noi asistăm azi la mari reîntoarceri”. O putem numi „noua ignoranţă”.

[eadvert]

Cultura sau violenţa

Ce aduce nou noua ignoranţă? „Noi sunt formele fără precedent, mai redutabile, pe care le îmbracă astăzi. Ceea ce este nou este autodistrugerea universalizată a culturii, care are drept corolar violenţa. Pentru că alternativa logos-violenţă este inevitabilă. Nu există cale decât cultura sau violenţa. Grecii au demonstrat asta, experienţa mileniilor o confirmă. În măsura în care logosul lipseşte, violenţa creşte. Goliciunea, plictiseala, indiferenţa faţă de viaţă, fanatismul care vine o dată cu distrugerea culturii, au consecinţe incalculabile. Cauza fundamentală a culturii morţii în care trăim este ignoranţa omului şi a demnităţii sale.

Până când nu vom fi conştienţi de acest lucru, atrocităţile şi dezastrele în oameni vor creşte. Atâta timp cât cauza durează, pe măsură ce noua ignoranţă se înrăutăţeşte, efectele ei se vor repeta şi se vot intensifica”, spune filosoful canadian concluzionând: consecinţele practice ale noii ignoranţe, manifestările şi simptomele sale sunt de fapt diverse şi omniprezente, trăsătura lor comună o constituie distrugerea culturii şi, prin urmare, distrugerea umanului.

Evoluţia omului înseamnă evoluţia conştiinţei sale, spune conf. univ. dr. Valy Ceia, care se întreabă ce e de făcut. „Suprema sa responsabilitate este aceea de a alege să colaboreze la această structură dinamică – întronarea culturii şi alungarea acestor manifestări şi impulsuri ameninţătoare la adresa integrităţii umane”.

Conferinţa a fost organizată de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, împreună cu Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității Oradea, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara și în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Biblioteca „Gheorghe Șincai” Bihor.