Unii dintre părinți consideră că administrația publică locală refuză acordarea drepturilor bănești prevăzute de lege pentru copiii cu cerințe educaționale speciale (CES), încadrați totodată și într-un grad de handicap, infectați cu HIV sau bolnavi de SIDA. Este vorba de copiii cu CES, încadrați într-un grad de handicap, care nu beneficiază de majorarea cu 50% a sumelor prevăzute pentru hrană, cazarmament și a sumelor pentru nevoi speciale.

De altfel, o mămică a câștigat, luna trecută, definitiv și irevocabil, un proces pe această temă cu Primăria Oradea, prin intermediul căreia sunt alocate sumele de la bugetul de stat pentru copiii și tineri neinstituționalizați.

Femeia a cerut judecătorilor de la Tribunalul Bihor obligarea Consiliului Local Oradea la plata majorată cu 50% a cuantumului sumelor necesare acordării drepturilor la hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport materiale cultural-sportive pentru fiica sa minoră.

Prin avocatul Cristian Rusu, femeia a cerut, totodată, să i se plătească retroactiv, începând cu anul 2017, diferența dintre sumele cuvenite copilei ca urmare a majorării acestora cu 50% și sumele efective încasate de fetiță, respectiv alocarea sumelor care i se cuvin elevei de la Liceul Teoretic „Friedrich Schiller” pentru nevoi personale și neîncasate de către aceasta, până în acest moment.
Instanța i-a acceptat solicitarea în parte, iar CL Oradea va fi obligat la plata acestor drepturi care i se cuvin copilei prin Legea nr. 1/2011 – Legea Educației naționale, dar și prin Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului, mai puțin cele referitoare la nevoi personale.

Eleva deține din 2017 și Certificat de încadrare a copilului cu dizabilități în grad de handicap. Astfel, aceasta trebuie să primească retroactiv, începând cu anul 2017, diferența dintre sumele cuvenite ca urmare a majorării acestora cu 50% și sumele efectiv încasate de elevă. Potrivit Primăriei suma care i se cuvine anual copilei este de peste 3.300 de lei.

Pentru plata acestor sume, juriștii Primăriei au chemat în garanție Ministerul Finanţelor Publice prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor, cerere acceptată de judecătorii Tribunalului Bihor. Astfel, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor este obligată să vireze Consiliului Local sumele necesare pentru achitarea drepturilor cuvenite femeii reclamante.

„Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului prevede că atât copiii, cât și tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială, precum și mamele protejate în centrele maternale, au dreptul la hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, materiale cultural-sportive, precum și sume de bani pentru nevoi personale. În cazul copiilor cu dizabilități, infectați cu HIV sau bolnavi de SIDA, cuantumul sumelor necesare acordării drepturilor menționate se majorează cu 50%, în raport cu sumele acordate”, evidenția avocatul Rusu.
În multe cazuri, din alte județe – după cum a invocat avocatul în instanță, au dispus majorarea sumelor în cauză, în urma solicitărilor venite de la părinți.

Drepturi

Dacă juriștii cred că nu există o interpretare unitară a cadrului legal, Primăria Oradea aduce pe masă Legea nr 272/2004 prin care sunt reglementate drepturile de care beneficiază copiii și tinerii cu cerințe educaționale speciale și categoriile de beneficiari ai acestor drepturi.

Astfel, copii instituționalizați (pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială) și cei școlarizați în unitățile de învățământ special sau de masă au dreptul la hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite, jucării, transport, materiale cultural – sportive (cazarmanent).

Copiii și tinerii instituționalizați au dreptul să li se asigure în plus față de copiii școlarizați în învățământul de masă sau special, sume pentru nevoi personale.

„Aceste sume sunt alocate pentru a suplini tocmai nevoile pe care în mod normal le acoperă familia”, a precizat Anca Sas – Grama, purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea.
Potrivit legii, în cazul în care acești beneficiari sunt infectați cu HIV sau bolnavi de SIDA sau au un grad de handicap, primesc în plus 50% din cuantumul drepturilor la hrană, cazarmament și a sumelor pentru nevoi speciale.

„Așa cum prevede legea, aceste drepturi sunt destinate numai copiilor instituționalizați. Potrivit legii, copiii școlarizați în unități de învățământ de masă sau special, care nu sunt instituționalizați, pentru care nu s-a stabilit nicio formă de protecție specială nu au dreptul la sume pentru nevoi personale”, subliniază Anca Sas-Grama.
Prin faptul că instanța a opinat că eleva cu cerințe educaționale speciale nu are dreptul la sume pentru nevoi personale, a admis că nu intră în categoria copiilor instituționalizați, mai spune Sas-Grama, fiind tratate de lege doar pentru categoria copiilor instituționalizați, aceștia beneficiind de majorarea cu 50% a cuantumului acordat pentru cazarmament, hrană, inclusiv nevoi speciale.

„Pentru că legea delimitează drepturile pe categorii de beneficiari, considerăm că au dreptul la majorarea cu 50% a drepturilor de cazarmament, alocației zilnice de hrană, a rechizitelor școlare, a îmbrăcămintei și încălțămintei și sume pentru nevoi personale, doar copiii și tinerii cu handicap, infectați cu HIV, instituționalizați și ale căror sume aferente drepturilor menționate sunt finanțate din bugetul de stat prin Ministerul Muncii”, a mai arătat purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea.