Salariul este cu circa 9,5% mai mare decât cel înregistrat în luna iunie 2021 (2.880 de lei) și cu 5,33% față de sfârșitul anului trecut (3.014 lei în decembrie 2021).

Locul 25 la nivel național

În topul salariilor la nivel național, județul Bihor se clasează în partea a doua a clasamentului, cu un salariu mediu net de 3.183 de lei în luna mai 2022 (ultimele date disponibile pe statisticiromania.ro). Dintre județele vecine, doar Satu Mare (3.166 de lei) – locul 26 și Sălajul (3.132 de lei) – locul 29, se află în urma județului Bihor. Aradul (3.295 de lei) – locul 22, Alba (3.421 de lei) – locul 15, și Clujul (4.864 de lei) – locul 2, se află în fața Bihorului. Salariul mediu net la nivel național a fost de 3.406 lei.

De ce sunt mici salariile?

Békési Csaba, directorul executiv al AJOFM Bihor, crede că sunt mai multe cauze care au dus la această clasare. „Prima explicatie este profilul economic al județului nostru, care poate fi caracterizat din punct de vedere al pieței muncii cu un grad de ocupare ridicat, dar cu o valoare adăugată scăzută. Adică, unități angajatoare a căror activitate în Bihor se rezumă la etape cu valoare adăugată scăzută, pentru personal cu calificare joasă sau fără calificare. Împlicit, cu un nivel de salarizare scăzut. A doua cauză vine să explice nivelul de trai ridicat din Bihor față de alte județe, unde salariul mediu este superior. În acest sens, explicația se regăsește prin faptul că în Bihor activează peste 24.000 de unități private și, implicit, multe persoane își asigură veniturile anuale sub formă de dividende în detrimentul contractelor de muncă, respectiv salariu lunar”, a declarat directorul executiv al AJOFM Bihor.

Ioan Mintaș, primvicepreședinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) este de părere că topul salariilor nu prezintă în totalitate realitatea.

„Această clasare a Bihorului pe locul 25 în topul salariilor nu reflectă realitatea. Clasarea aceasta, în mare parte, se datorează angajaților – între ghilimele – care iau o parte din salariu pe lângă statul de plată, angajaților «la gri». Un exemplu, pe care-l cunosc, este cel din domeniul investițiilor imobiliare. În ultima vreme au apărut o mulțime de firme care fac locuințe: SRL-uri mici sau chiar PFA. Ar fi interesant de aflat ce număr de angajați au aceste firme”, a subliniat Ioan Mintaș. Acesta a adăugat că plasarea Bihorului pe un loc așa de în spate în topul salariilor se datorează și firmelor din parcurile industriale, care au majoritatea angajaților încadrați cu salariul minim pe economie. La care se adaugă diferite bonusuri.

Și Vlad Deac, președintele Federației Patronilor Bihor (FPB), invocă munca slab calificată sau chiar necalificată pentru salariile mici din Bihor.

„Nu poți plăti un slab calificat sau necalificat cu salariul unui inginer de rachete”, spune Vlad Deac.

Radu Silaghi, directorul executiv al Asociației Firmelor Bihorene (AFB), ne-a declarat că nivelul de salarizare din Bihor este cel legat de forța de muncă slab calificată sau, de fapt, de cea necalificată. „Există o componentă importantă legată de capacitatea sistemului de învățământ profesional de a face față cerințelor pieței muncii de a furniza tineri calificați. Având oameni calificați, avem salarii competitive. Nu avem oameni calificați, nu avem un nivel de salarizare care să ne plaseze între județele cu potențial de dezvoltare ridicat”, a declarat Radu Silaghi.

„Motivul plasării Bihorului pe locul 25, în urcare față de locul 38, cât era în 2008, este datorat modului în care este structurată economia județului, dominată de domenii de activitate precum: transportul de marfă, construcțiile, producția de tip lohn, activitățile logistice și distribuția en-gross, turismul, în care nivelul de salarizare este sub media națională, ponderea salariului minim fiind una ridicată. Ponderea redusă a activităților de producție, respectiv a industriilor creative, face ca și în următoarea perioadă situația să rămână aceeași”, susține Dan Octavian, președintele AFB. Acesta este de părere că se conturează tot mai mult profilul de oraș satelit al Debreținului pentru Oradea, atunci când vorbim de sectorul de producție, fapt care va influența și mai mult nivelul de salarizare din județul Bihor.

Ce-i de făcut?

Majoritatea celor care au răspuns întrebărilor Jurnalului Bihorean și Bihon.ro sunt de părere că Bihorul are nevoie de locuri de muncă cu valoare adăugată ridicată și de eliminarea muncii „la negru” și „la gri”.

„Singurul mod în care județul Bihor ar putea urca în topul salariilor ține de cei de la guvernare. Ar trebui introdusă o declarație de venituri și cheltuieli pe care fiecare persoană să o depună la fel ca și în alte țări. Atunci ar ieși la iveală veniturile obținute «la negru» și «la gri»”, crede Ioan Mintaș.

Vlad Deac crede că Bihorul (de altfel și o mare parte din țară) poate crește în primul rând investind în propria educație, în investiții în educație din partea companiilor (deși receptivitatea angajaților la astfel de cursuri este foarte scăzută).

„De asemenea, văd o implicare mult mai mare a universităților orădene (Universitatea din Oradea, Universitatea Agora, Universitatea Emanuel, Universitatea Partium) în societate. Acestea, nu doar prin programele de învățământ, dar și prin relațiile internaționale și interrelaționarea cu mediul de afaceri local, pot atrage colaborări importante și trebuie să reprezinte avangarda societății. Atunci vom putea crea aici, iar creația ar fi mult mai bine plătită”, spune Vlad Deac.

Békési Csaba susține că județul Bihor nu are nevoie de angajatori „care creează locuri de muncă”, județul nostru, cu o rată a șomajului de 1,03%, are nevoie de angajatori care „creează locuri de muncă cu valoare ridicată”, locuri unde este nevoie de personal calificat, implicit cu un pachet salarial atractiv.

„Avem nevoie să creștem proporția locurilor de muncă cu studii superioare (din totalul celor vacante), de la 7-10% la 15-20%. Astfel am putea valorifica și potențialul unităților de învățământ superior prezente în județ prin valorificarea tinerilor care acumulează cunoștințe în aceste instituții și care să își desfășoare activitatea în județul nostru, nu în județele în care, azi avem un salariu mediu superior nouă. Este vorba de viziune pe termen lung, de la cantitate la calitate, viziune care azi, în situația economică, geostrategică și infrastructurală a județului este posibilă”, este de părere directorul executiv al AJOFM Bihor.

Radu Silaghi ne-a informat că AFB va veni cu un program reformat și unic, adaptat nevoilor firmelor membre, dar și nemembre, prin care sistemul de învățământ va furniza exact ceea ce are nevoie piața.

„Pentru a putea schimba această realitate, deloc măgulitoare, ar trebui ca administrația locală să implementeze politici publice de spijinire a unor sectoare de activitate cu valoare adăugată mare. Doar atunci când vom investi în infrastructura industriilor creative atât cât am investit în infrastructura parcurilor industriale vom putea vorbi despre o schimbare ireversibilă a structurii economie locale și implicit a salariului mediu”, conchide Dan Octavian.