Proiect de sustenabilitate culturală şi protecţie a tradițiilor și meșteșugurilor în Țara Beiușului

Timp de14 luni s-a derulat în Bihor un proiect pilot care își propune să aducă beneficii în comunitățile locale din Țara Beiușului prin protejarea și promovarea practicilor tradiționale și cunoștințelor locale prin instrumente de proprietate intelectuală. Proiectul, desfăşurat din noiembrie 2024 până în decembrie 2025, este intitulat „Sprijinirea sustenabilității culturale și revitalizare economică în Regiunea Țara Beiușului din România prin protecția și promovarea Cunoștințelor Tradiționale și a Expresiilor Culturale Tradiționale” şi este implementat de Organizația Mondială a proprietății Intelectuale (OMPI) cu sediul la Geneva, la cererea Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) și a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) în colaborare cu expertul național av. Monica Florina Boța Moisin de la Inițiativa Drepturilor de Proprietate Culturală Intelectuală (CIPRI).

Proiectul urmărește să pună bazele unui cadru legal național care să protejeze și să promoveze meșteșugurile și cunoștințele și Expresiile Culturale Tradiționale, și să creeze oportunități economice bazate pe Cunoștințe Tradiționale și tradiții locale. Va servi drept model pentru alte regiuni din România care se confruntă cu provocări similare.

Comunitățile locale din Țara Beiușului unde se practică meşteşuguri şi activități bazate pe practici și tehnici tradiționale, cunoștințe tradiționale și biodiversitate beneficiază de acest proiect proiect care va sprijini custozii de Cunoștințe și Expresii Culturale Tradiționale, care cu grijă și responsabilitate, practică și transmit mai departe sisteme de cunoaștere tradițională, care duc la păstrarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural al regiunii. Acest proiect sprijină și autoritățile locale din regiune în dezvoltarea unor politici și strategii eficiente și coerente de protecție și promovarea a Cunoștinșelor și Expresiilor Culturale Tradiționale din fiecare comunitate.

În luna mai anul trecut au avut loc, la Beiuş, ateliere practice cu custozii de Cunoștințe Tradiționale și Expresii Culturale Tradiționale, care au avut ca scop aprofundarea cunoștințelor în domeniul proprietății intelectuale. Scopul final a fost de a elabora o strategie de protecție juridică prin proprietate intelectuală și promovare a tradițiilor și meșteșugurilor în Țara Beiușului.

La atelierele practice au participat delegaţii municipiului Beiuş și ai celor șase comune selectate să participe în proiectul pilot: comuna Budureasa, comuna Buntești, comuna Căbești, comuna Lunca, comuna Remetea și Rieni. Au fost prezenţi şi Mihaela Cerbari Simmons, reprezentanta Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, Cristian Florescu din partea ORDA, Alin Brînceanu din partea OSIM și av. Monica Boța Moisin (CIPRI). La ateliere au participat şi Gabriel Popa, primarul municipiului Beiuş şi Ioan Gheorghe Blaj, primarul comunei Căbești.

Tema discuţiilor a fost potențialul de a proteja Cunoștințele Tradiționale și Expresiile Culturale Tradiționale printr-o marcă colectivă, indicația geografică și opțiunile de protecție sui-generis, elemente care au fost luate în considerare în elaborarea strategiei de protecţie şi promovare a Cunoştinţelor şi Expresiilor Culturale Tradiţionale din Ţara Beiuşului. Acesta a fost dezvoltată de av. Monica Boţa Moisin în consultare cu Asociaţia Custozii de Cunoştinţe şi Expresii Culturale Tradiţionale din Ţara Beiuşului, care a luat naştere în decursul acestui proiect, şi în consultare cu reprezentanţii autorităţilor locale din proiectul pilot.

Custozii de Cunoștințe Tradiționale și Expresii Culturale Tradiționale sunt membri ai comunităților locale – meșteșugari, păstrători ai tradițiilor – care acționează ca profesioniști pentru protejarea, gestionarea și promovarea propriei moșteniri culturale. Aceştia vizează protecția juridică prin mecanisme de protecţie care includ instrumente de proprietate intelectuală, dar şi propuneri de legislaţie specială, sui-generis pentru protecția adecvată a Cunoștințelor și Expresiilor Culturale Tradiționale împotriva copierii, utilizării neconforme și fără consimțământ, și a înregistrării eronate de drepturi individuale de proprietate intelectuală în legătură cu aceste cunoștințe și expresii.

Această abordare recunoaște rolul important al custozilor de Cunoștințe și Expresii Culturale Tradiționale în protecția juridică și continuitatea acestor cunoștințe și expresii. Ei nu sunt reduși la simplă forță de muncă – ei sunt recunoscuți ca păstrători, continuatori, și transmițători cu grijă și responsabilitate a unui sistem de cunoaștere care s-a dezvoltat și continuă să existe în comunitățile rurale, fiind strâns legat de identitatea culturală și spirituală a comunității.

Susţine comunitățile tradiționale

De profesie avocat, Monica Boţa Moisin, care a crescut și trăiește în Țara Beiușului, este implicată total în proiectul pilot. A absolvit în 2013 Facultatea de drept din cadrul Universităţii din Bucureşti și Colegiul Juridic Franco-Român, afiliat Universității Paris 1 Panthéon-Sorbonne de la Paris, având o dublă licenţă în dreptul român şi francez, şi şi-a completat studiile cu un masterat în Arbitraj Internaţional tot la Bucureşti, urmat de un masterat în Management de lanţ valoric în Industria Textilă în Suedia, în cadrul Şcolii Suedeze de Modă de la Borås.

Monica Boța-Moisin a fost desemnată în 2024 Ashoka Fellow in România, fiind una din cei 11 Ashoka Fellows din România. Ea a primit astfel o bursă personalizată timp de trei ani, care îi permite să se dedice integral dezvoltării proiectelor în care este implicată, cu posibilitatea de a colabora cu alți inovatori din rețea. Ashoka este o organizație internațională de promovare și susținere a antreprenoriatului social și a inovației sociale, prezentă începând din 2017 și în România.

Monica Boţa-Moisin a creat și implementează un set de instrumente pentru comunitățile tradiționale, astfel încât acestea să se identifice și să acționeze drept custozi profesioniști pentru propriile Cunoștințe Tradiționale și Expresii Culturale Tradiționale, conform ashoka.org. Cunoștințele Tradiționale includ tehnici de meșteșuguri particulare transmise din generație în generație, proprietăți medicinale tradiționale ale plantelor, tehnici agricole, design-uri unice sau stiluri indigene particulare, muzică tradițională sau alte forme de artă, bucătărie, etc. În prezent, nu există un cadru legal internațional pentru protejarea proprietății culturale intelectuale care nu se încadrează în parametrii necesari potrivit legislației tradiționale.

Asociația WhyWeCraft cu sediul la Oradea este singura organizație a societății civile din România care susține meșteșugarii și custozii de patrimoniu biocultural prin programe de educație juridică, acreditată să participe în calitate de observator la lucrările Comitetului Integuvernamental al OMPI Proprietatea Intelectuală, Cunoștințele Tradiționale și Folclor – termenul de folclor fiind înlocuit astăzi de cel de Expresii Culturale Tradiționale – și participând la negocierile privind protecția juridică internațională a Cunoștințelor și Expresiilor Culturale Tradiționale din anul 2023.

La începutul lunii martie 2026, Monica Boţa Moisin a fost prezentă la Geneva. „Sunt onorată să reprezint Custozii de Cunoștințe şi Expresii Culturale Tradiționale din Țara Beiuşului la cea de-a 52-a întâlnire a Comitetului Interguvernamental al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale privind Proprietatea Intelectuală, Cunoştințele Tradiționale şi Folclor, unde susținem crearea unui sistem sui-generis de protecție pozitivă a Cunoştințelor şi Expresiilor Culturale Tradiționale.

Această participare este posibilă datorită Inițiativei Drepturilor de Proprietate Culturală Intelectuală (CIPRI) şi a Asociație WhyWeCraft”.

„Fără educaţie nu poţi să faci nimic”

În 24 martie a fost lansat pe Youtube un video realizat în cadrul proiectului, având-o ca expert local pe Monica Boța Moisin din partea Cultural Intellectual Property Rights Initiative (CIPRI). În materialul filmat realizat de Tudor Cioroiu apar Custozii de Cunostinţe şi Expresii Culturale Tradiţionale: Sorin Vasile Todica din Leleşti, Ioan Nistor şi Simon Nistor din Budureasa, Răzvan Mihal Fericean din Lunca, Cristian Remus Ţoţa din Beiuş, Iosana Florina Curta din Valea de Jos, Dorina Cornelia Hanza din Drăgoteni, Sabina Agafia Magda din Budureasa, Ana Florea din Belejeni şi Ana Popa din Ghighişeni.

„În momentul în care cineva îşi însuşeşte o anumită parte din munca ta, fară să te întrebe, fără să vină la tine să îţi ceară măcar părerea, nu e un lucru care să te bucure”, spune în video Sorin Vasile Todica. „Cred că e importantă asociaţia (n.r. Asociaţia Custozii de Cunoştinţe şi Expresii Culturale Tradiţionale din Ţara Beiuşului) pentru că fără educaţie nu poţi să faci nimic”, explică Dorina Cornelia Hanza. „Un alt scop al asociaţiei noastre e acela de a proteja expresiile culturale tradiţionale, de utilizarea lor în contexte neoportune sau fără consimţământul custozilor”, completează Răzvan Mihal Fericean. „Dorinţa şi speranţa mea ce mai mare este ca pe viitor să fim tot mai mulţi, să fim o singură voce şi să avem forţa necesară pentru a face ceea ce trebuie”, concluzionează Ana Florea.

Monica Boța Moisin spune că vor urma o serie de video-uri informative pe teme precum importanța asocierii Custozilor de Cunoștințe și Expresii Culturale Tradiționale, Protecție juridică sui-generis, Rolul Indicațiilor Geografice pentru produsele meșteșugărești, Diferența dintre Expresia Culturală Tradițională, produsul meșteșugăresc și produsul artizanal.