Filarmonica de Stat Oradea oferă melomanilor marţi, 31 martie, şi joi, 2 aprilie, un recital şi un concert simfonic. Recitalul, intitulat „Ultima zi de martie”, nu indică doar o dată din calendar, ci evocă o atmosferă, o stare interioară în care melancolia și speranța coexistă. Solişti concertului din 31 martie sunt pianistul Horia Maxim şi flautista Mihaela Anica.

Prima lucrare din program este compusă de Franz Schubert. Compusă în anul 1824, Sonata „Arpeggione” reprezintă una dintre cele mai expresive lucrări camerale ale compozitorului Destinată inițial unui instrument astăzi dispărut – arpeggione-ul, un hibrid între violoncel și chitară – lucrarea a supraviețuit prin adaptări pentru diverse instrumente, printre care violoncelul și flautul, păstrându-și intactă forța expresivă.

Cea de a doua lucrare este compusă de Clara Schumann, una dintre cele mai remarcabile personalități muzicale ale secolului al XIX-lea, îmbinând în mod exemplar cariera de pianistă virtuoză cu cea de compozitoare. Cele trei Romanze, op. 22, compuse în 1853, se numără printre cele mai reprezentative lucrări camerale ale Clarei Schumann. Scrise inițial pentru vioară și pian, aceste piese reflectă estetica romantică a miniaturii, în care intensitatea emoțională este concentrată într-un spațiu sonor restrâns.

A treia lucrare propusă spre audiere este piesa Nocturne, compusă de Lili Boulanger, una dintre cele mai fascinante și tragice figuri ale muzicii începutului de secol XX. Piesa Nocturne este o lucrare care reflectă universul poetic și sensibilitatea aparte a compozitoarei. Deși de dimensiuni reduse, concentrează o intensitate emoțională considerabilă, lucrarea putând fi percepută ca o meditație asupra fragilității și efemerității.

Ultima lucrare din program aparţine lui Bohuslav Martinů, unul dintre cei mai importanți compozitori cehi ai secolului XX, reprezentativ pentru un stil ce îmbină tradiția națională cu influențele modernismului european. Sonata pentru flaut și pian, H. 306, compusă în 1945, face parte din perioada americană a compozitorului și reflectă maturitatea stilistică a acestuia. Lucrarea este reprezentativă pentru limbajul său muzical, în care elementele neoclasice se îmbină cu influențe folclorice și cu o energie ritmică specifică secolului XX.

Horia Maxim este considerat a fi unul dintre cei mai buni pianişti români ai generaţiei sale. Este invitat să participe, frecvent, la festivaluri naţionale şi internaţionale. În paralel cu activitatea sa concertistică, Horia Maxim se dedică și activității pedagogice, fiind profesor la Universitatea Națională de Muzică din București. De asemenea, este invitat frecvent să susțină proiecte educaționale importante în România și Europa.

Mihaela Anica desfăşoară – atât în Austria, ţara sa de adopţie, cât şi dincolo de graniţele acesteia – o bogată activitate scenică. De asemenea, a câştigat, de-a lungul anilor, importante distincţii şi burse de excelenţă precum Werner Tripp Memorial Fund şi Tokyo Foundation. În prezent este membră a grupului „Maxim Quartet”, o formaţie inedită al cărei succes a condus la participarea acesteia la festivaluri internaţionale. Concomitent cu activitatea sa concertistică, Mihaela Anica se dedică pedagogiei, prin implicarea sa în proiecte de educaţie muzicală.

„Magia lui Arpilie”

Concertul simfonic „Magia lui Aprilie” aduce în programul concertului din 2 aprilie, ora 19:00, un program bogat și divers, care îmbină delicatețea lui Sibelius, cu eleganța valsului clasic al familiei vieneze Strauss, cu ritmurile și sonoritățile orientului apropiat din folclorul armean, evidențiat cu Haciaturian, și cu fermitatea și grandoarea muzicii lui Franck, un compozitor aflat mereu la granița dintre muzica germană și cea franceză.

La pupitrul Filarmonicii de Stat Oradea va urca dirijorul Constantin Grigore, solist fiind violonistul Vlad Răceu. Concertul va începe cu Impromptu pentru orchestră de coarde op. 5 de Jean Sibelius, urmând apoi Concertul de vioară nr. 1 în sol minor de Max Bruch.

Partea a doua va fi deschisă cu Uvertura operetei O noapte la Veneția de Johann Strauss II, Vals din Suita „Masquerade” de Aram Haciaturian și în final poemul simfonic Le Chasseur maudit (Călărețul blestemat) de César Franck.

Dirijorul Constantin Adrian Grigore a studiat atât în țară, cât și în străinătate, la Academia de Muzică Karol Lipinski din Wrocław, Polonia. A beneficiat de îndrumarea unor maeștri recunoscuți ai dirijatului: Horia Andreescu, Petru Andriesei, Ilarion Ionescu-Galați sau Marek Pijarowski. Totodată, a participat la cursuri de dirijat care s-au desfășurat în Málaga, Weimar, Viena sau Varșovia.

Constantin Grigore s-a perfecționat printr-un stagiu de asistență la Rundfunk Sinfonieorchester Berlin (2011) sub îndrumarea maestrului Marek Janowski și ulterior (2012) la Bayerische Rundfunk Orchester și Münchner Philharmoniker. A susţinut concerte la pupitrul unor orchestre importante, atât din ţară cât și de peste hotare.

În 2009 s-a aflat la pupitrul Bucharest Symphonic Pops, în concertul extraordinar susținut de Al Bano și Montserrat Caballé în Piața Constituției din București. Tot din 2009 este invitat să susțină concerte la fiecare ediție a Festivalului Internațional George Enescu. De asemenea, este unul din membrii fondatori și dirijorul orchestrei Camerata Regală. Constantin Grigore a primit numeroase premii şi distincţii.

Având peste cinci sute de recitaluri și concerte în palmares, Vlad Răceu este considerat unul dintre cei mai apreciați violoniști ai generației sale. Interpretările sale se remarcă prin tehnică desăvârșită și timbralitate apropiată intonației vocii umane. A început studiul viorii la vârsta de 6 ani, sub îndrumarea tatălui său, iar la 8 ani a debutat alături de Orchestra Filarmonicii din Satu-Mare. Și-a continuat studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. A îmbrățișat cariera didactică, în prezent fiind lector universitar la catedra de vioară din cadrul aceleiași instituții și susține cu regularitate cursuri de măiestrie în diferite orașe din România. În paralel deține și funcția de șef partidă la Filarmonica de Stat Transilvania din Cluj Napoca.

Invitat permanent în festivaluri naționale și internaționale, Vlad Răceu concertează frecvent ca solist, dar și ca membru în numeroase ansambluri camerale. De asemenea, este membru fondator al Transylvanian Piano Trio şi solist concertist al Filarmonicii „Dinu Lipatti” Satu-Mare începând cu anul 2019.