Cu o experiență care se suprapune aproape integral peste existența instituției, Gheorghe Varga conduce Casa de Asigurări de Sănătate Bihor încă de la înființare și cunoaște din interior mecanismele unui sistem adesea judecat fără a fi pe deplin înțeles. Doar anul trecut, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a depășit 90 de miliarde de lei, din care peste 2,47 miliarde au ajuns în județul Bihor. Din acești bani, doar 0,48% s-au dus pe salarii și cheltuieli administrative. Restul au fost direcționate către aproape 1.850 de furnizori de servicii medicale, de la medici de familie și ambulatorii, până la spitale, farmacii și servicii de îngrijiri paliative.

Jurnal Bihorean: Ce rol are Casa Județeană de Sănătate în sistemul medical?

Gheorghe Varga: CAS Bihor contractează serviciile medicale și este finanțatorul unităților sanitare din județ. În cazul bolnavilor oncologici, medicul stabileste schema de tratament, iar unitatea sanitară face solicitarea pentru a deconta serviciile care urmează a fi efectuate. După verificarea și validarea serviciilor raportate, CAS Bihor face o solicitare către CNAS, iar aceasta alocă banii spre CAS Bihor, care decontează serviciile respective furnizorilor.

J.B.: De ce e nevoie de un buget mare? A crescut numărul furnizorilor în ultimii ani? Dar al bolnavilor?

G.V.: Numărul furnizorilor este în creștere, dar și medicamentele, în special moleculele noi, sunt mai scumpe. Îmbătrânirea populației, în Bihor la fel ca în toată țara, face să fie nevoie de sume mai mari pentru tratamente și medicamente.

J.B.: Cum se face contractarea serviciilor medicale?

G.V.: Contractarea serviciilor medicale se face anual, pe baza documentației depuse de furnizori și a unui istoric al activității. Spitalele sunt evaluate în funcție de indicatori clari, iar finanțarea este împărțită între spitalizare continuă, cronici și spitalizare de zi. Spitalele nu se plâng, primesc în general suficienți bani. Cea mai bună practică este Spitalul Județean. Acolo a fost un excedent de 18 milioane de lei. Dacă toți am fi așa, ar fi extraordinar. Nu e totuna să faci achiziții pentru fiecare spital în parte sau să faci o achiziție comună centralizată. E mai eficient și mai ieftin, spre exemplu dacă cumperi medicamente.

J.B.: Care este situația sistemului electronic, de care medicii, farmaciștii și pacienții se plâng că nu funcționează?

G.V.: S-a lucrat la primul PIAS (Platforma Informatică din Asigurările de Sănătate) mai mult de 5 ani. În 2025 s-a trecut la dezvoltarea unui nou sistem, PIAS 2, finanțat din fonduri europene. Asta înseamnă că în maximum un an și jumătate va fi funcțional. Nici pentru colegii mei nu este funcțional, pentru că generează blocaje în activitate și se fac eforturi suplimentare pentru soluționarea problemelor.

Plătim lunar 12 milioane de lei pe concedii medicale

J.B.: În ultima ședință, șeful CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, spunea că vrea mai multă eficiență. Ce măsuri se iau în Bihor?

G.V.: Se vrea eficiență în toată țara pentru că se cheltuie mulți bani, iar oamenii cred că nu sunt suficienți bani în sistem. Obiectivul este constituirea unei structuri naționale de control. Acum, fiecare Casă are structura ei de control. În Bihor sunt 6 persoane care fac parte din această structură, dar sunt instituții unde sunt 1-2 persoane. Se dorește o structură națională cu obiective bine țintite. E o idee bună, noi în Bihor nu avem nimic de ascuns. Am avut și noi probleme în 2012 cu niște medici care lucrau în cârdășie. (n.r. – farmaciile implicate se aprovizionau fictiv cu medicamente, eliberate ulterior pe baza unor rețete false și decontate la Casa de Asigurări de Sănătate Bihor cu bani reali. Prejudiciul produs a fost de 2,7 milioane de lei, suma fiind împărțită între membrii grupării). Am recuperat de acolo o sumă importantă de bani. Unde sunt nereguli grave, anunțăm și organele de urmărire penală. Noi vrem să intensificăm și controalele, acolo unde avem suspiciuni de fraudare a fondurilor. Le vom intensifica și pe concedii medicale. Sunt medici care eliberează concedii medicale, iar noi plătim lunar aproximativ 12 milioane de lei pentru acestea. Nu suntem peste media națională, dar suma este mare. Din a doua parte a anului trecut, după modificările legislative, încet-încet, a mai scăzut numărul acestora. Asta s-a urmărit și cu măsura de a nu plăti prima zi de concediu medical. Să stopeze acele concedii care se luau pentru o zi sau două.

J.B.: Această măsură nu e nedreaptă față de oamenii care chiar sunt bolnavi? Există unii care păcălesc sistemul, dar sunt și mulți oameni care chiar se îmbolnăvesc. De ce nu le e plătită prima zi de concediu?

G.V.: Nu sunt eu în măsură să mă pronunț dacă e corect sau nu, dar din câte am văzut din declarațiile ministrului și ale altor factori de decizie, și în alte state din Occident se aplică măsuri asemănătoare.

J.B.: Ce instrumente aveți pentru a face aceste verificări? Mergeți acasă să vedeți dacă omul este bolnav sau nu?

G.V.: Din păcate, nu putem. A fost o măsură de acest fel în 2010, pe vremea ministrului Cseke Attila, dar s-a constatat că este neconstituțională. Acum nu putem verifica decât modalitatea administrativă de emitere a concediului medical. În partea de act medical nu ne putem băga. Dacă avem suspiciuni, putem solicita Colegiului Medicilor să facă și ei controale. El este competent să verifice situația din punctul de vedere al actului medical.

J.B.: Care au fost cele mai importante schimbări în urma legilor date de Guvernul Bolojan?

G.V.: Au fost multe. Concediile medicale au scăzut, nu semnificativ, dar au scăzut. Și sperăm să scadă și mai mult după modificarea aceasta cu prima zi neplătită. În ceea ce privește medicii de familie, se plătesc serviciile, nu numărul de pacienți.

J.B.: Ce economii s-au făcut prin aplicarea CASS-ului?

G.V.: La ultima videoconferință, președintele CNAS a spus că doar după un an vom avea o situație, ca să putem compara eficiența atât în urma aplicării CASS-ului, cât și a măsurilor care privesc concediile medicale. CASS-ul a fost o măsură justă după părerea mea. Trebuia făcut, mai ales că nevoie de îngrijire medicală și de medicamente au exact oamenii din acea categorie de vârstă. La o pensie de peste 3.000 de lei, se plătește 10% din suma ce depășește 3.000 de lei. 31 de lei nu e o sumă atât de mare.

J.B.: Aveți plănuite investiții la CAS Bihor în acest an?

G.V.: Am avea nevoie de update-uri la softurile calculatoarelor. Windows 10 nu primește actualizări de securitate. Teoretic nu ar fi investiții mari. Una din problemele importante pe care le-am prezentat și la CNAS este lipsa de personal. Avem în minus 13 oameni. Posturile sunt blocate. Am 9 posturi în planul de angajare de care nu mă pot atinge decât dacă se scot la concurs la nivel național. Și posturile de conducere, unde avem doar doi titulari pe post. Patru suntem cu delegație.

J.B.: Pentru postul de director al CAS Bihor va fi examen în vară? Veți participa?

G.V.: Sunt sigur că va fi concurs, dar nu m-am decis încă dacă voi participa.

J.B.: Ce planuri de viitor există în contractarea serviciilor medicale?

G.V.: S-a discutat la nivel național ca fiecare Casă Județeană din țară să mapeze care sunt serviciile de care este cea mai mare nevoie. Apoi să se facă o situație pe regiuni, pentru a se vedea care sunt nevoile. În baza acestora, să se facă o contractare proactivă. Să știm și să nu contractăm orice. Cum e Hunedoara, unde sunt mulți mineri cu probleme de plămâni, să se pună accent pe acele servicii de care e nevoie în acel județ sau regiune. Asta va însemna că se va putea face o strategie de contractare pe o perioadă mai lungă, de 4-5 ani.

Ideea este ca banii să nu mai fie împărțiți uniform, ci direcționați acolo unde nevoia este reală. Doar așa, sistemul poate deveni eficient pe termen lung.