Două prelevări de organe au avut loc în weekend, la Spitalul Judeţean Oradea, iar la Zagreb (Croaţia) s-a evidenţiat activitatea salvării de vieţi omeneşti de la acest spital, dar s-a şi atenţionat că în România, ai voie să beneficiezi de transplant până la 65 de ani (în Croaţia s-a făcut transplant şi la 94 de ani).
Donatorii de la Oradea sunt o femeie de 44 de ani şi un tânăr de 27 de ani, din Bistriţa, campion la longboard, care s-a accidentat la Roşia. De la femeie s-au prelevat corneea, ficatul şi rinichii, iar de la tânăr s-au prelevat doar ficatul şi rinichii. Cordurile celor doi nu au mai putut dărui viaţă altor bolnavi pentru că echipele de la Târgu Mureş nu au mai sosit la Oradea.
La Zagreb s-a pus punctul pe rană: în ţara noastră există limita de vârstă de 65 de ani, în timp ce în Croaţia, cu resurse mult mai mici, se luptă şi pentru bolnavii fără şanse, indiferent de vârstă.
România a crescut mult în ultimii ani la numărul de vieţi salvate prin transplant, după campaniile mediatice locale (printre care se numără şi Jurnal bihorean) şi naţionale („Există viaţă după moarte” – emisiunea ProTV). Cu toate acestea, în ţara noastră se întâmplă încă lucruri inimaginabile, printre care şi faptul că persoanele peste 65 de ani nu mai pot primi organe prin transplant şi prin urmare sunt condamnaţi la moarte.
Organizatia Mondială a Sănătăţii a sesizat eforturile media şi chiar a invitat ziarişti de la ProTV să ilustreze cele mai eficiente campanii medicale de presă din ultimul an, la Conferinţa Internaţională de la Zagreb. Astfel, reportajele ProTV au fost văzute şi luate drept model de reprezentanţii unor sisteme de sănătate.
Diferenţe uriaşe
Totuşi s-a observat şi faptul că, de pildă, în Croaţia, unde bugetul de sănătate e de cinci ori mai mic ca la noi, transplantul de cord si implantul de inimi artificiale sunt deja o rutină. Mai mult, în Croaţia nu se consideră că o grefă este folosită inutil dacă se aplică unui septuagenar, în timp ce în România, pentru transplant, există încă o limită de vârstă – 65 de ani. Prin urmare, toţi românii care au peste 65 de ani sunt scoşi automat de pe listele de aşteptare la transplant şi nu au nicio şansă.
Croaţia are de altfel cel mai vârstnic donator din lume – un om de 94 de ani şi asta graţie rolului Bisericii Romano-Catolice jucat în promovarea salvării de vieţi omeneşti prin transplant.
Diferenţele între ţara noastră şi altele, ca şi Croaţia, rămân uriaşe. De pildă, la intrarea celui mai mare centru de transplant din Zagreb scrie: „Nu luaţi organele cu voi în Rai”, iar Sonja Pasini, coordonatorul de transplant explică: „Raiul ştie că avem nevoie de el aici. Din 10 donatori, cel mult familia unui singur donator refuză”.
Din nou,. prin comparaţie, în România, inima unui tânăr de 27 de ani, sportiv de performanţă, s-a pierdut în mod ciudat. „Echipa de la Târgu Mureş a refuzat cordul de la Oradea. Perfect sănătos, nu a fost infectat şi a fost extrem de bine supravegheat în timpul menţinerii ca donator”, spune dr. Carmen Pantiş, coordonator judeţean pe probleme de transplant în Bihor. Echipa de la Mureş acceptase iniţiat cordul sportivului, dar ulterior au spus că este compromis.
Oradea, dată exemplu
Oradea continuă să fie în topul oraşelor unde medicii luptă pentru salvarea oamenilor necunoscuţi, prin prelevare de organe în vederea transplantului.
Anul 2013 reprezintă un progres remarcabil în Programul de Transplant în ceea ce înseamnă identificarea donatorilor de organe şi numărul de transplanturi (80) efectuate în prima parte a anului 2013 a depășit numărul de donatori din 2012 care a fost 65. Această realitate a fost recunoscută de experţii Comisiei Europene de experți în transplant la Workshop-ul de la Zagreb, spune dr. Pantiş, care a participat săptămâna trecută la evenimentul de acolo ca reprezentant al României în grupul SEEHN pe probleme de transplant.
Tot la această conferinţă internaţională Spitalul Judeţean Oradea (condus de dr. Gheorghe Carp) a fost evidenţiat ca cel mai bun spital din România privind implementarea programului naţional de identificare a potenţialilor donatori, performanţele acestui spital fiind similare celor din Croația şi Spania – care sunt lideri europeni pentru transplant.
Citiți principiile noastre de moderare aici!