Cazurile se repetă aproape zilnic, iar tabloul clinic este adesea același. Pacienți care ajung târziu, cu simptome ignorate timp de luni sau ani, pe fondul unor obiceiuri considerate „normale”. Din experiența sa de cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Bihor, dr. Virgil Popa vede dincolo de cazurile individuale, un tipar clar.

Jurnal Bihorean: Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în România. Care sunt cele mai frecvente cauze care duc pacienții în secția de cardiologie?

Virgil Popa: Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces și în județul Bihor. Cel mai frecvent, pacienții ajung în secția de cardiologie cu infarct miocardic acut sau cu accident vascular cerebral. Din punct de vedere medical, cauzele de bază sunt, de cele mai multe ori, complicațiile aterosclerozei, o afecțiune care determină îngustarea progresivă a vaselor de sânge, inclusiv coronariene sau cerebrale.

J.B.: Care este „profilul” pacientului cardiac român? S-a schimbat în ultimii ani?

V.P.: În prezent, profilul pacientului cardiac român este, în general, al unei persoane cu vârsta peste 50-60 de ani, cu o distribuție relativ egală între femei și bărbați. Complicațiile cardiovasculare apar mai frecvent la pacienții care asociază comorbidități precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hipercolesterolemia sau boala renală cronică. De asemenea, întâlnim frecvent pacienți fumători sau persoane cu o dietă bogată în grăsimi. În ultimii 10-15 ani, acest profil nu s-a modificat semnificativ. El continuă să fie puternic influențat de stilul de viață, în special de obiceiurile alimentare, care țin în mare măsură de tradițiile locale.

J.B.: Cât contează prezentarea la timp la medic și ce procent din mortalitate ar putea fi evitat prin intervenție la timp?

V.P.: Prezentarea la timp la medic contează foarte mult și poate face diferența dintre o evoluție favorabilă și una severă. În cazul infarctului miocardic, există o expresie foarte clară: „timpul înseamnă mușchi”. Cu cât pacientul ajunge mai repede la medic, cu atât șansele de ameliorare și recuperare sunt mai mari. Din păcate, mulți pacienți ignoră simptomele sau speră că vor trece de la sine, iar această întârziere duce la agravarea bolii și la creșterea riscului de complicații sau deces.

Moștenirea genetică nu poate fi schimbată, dar stilul de viață da

J.B.: Stilul de viață – alimentația, sedentarismul, stresul, fumatul – este mai periculos decât predispoziția genetică în bolile cardiace?

V.P.: Alimentația și stilul de viață sunt influențate puternic de tradițiile locale și de ceea ce învățăm în familie. De multe ori, copiii preiau obiceiurile alimentare și stilul de viață ale părinților și le duc mai departe la maturitate, iar acest lucru diferă mult de la o zonă la alta. De exemplu, în zonele cu stil de viață mediteranean, unde alimentația este bazată pe legume, pește, ulei de măsline și unde mișcarea face parte din viața de zi cu zi, profilul cardiovascular este, în general, mai favorabil. În schimb, în zonele în care dieta este bogată în grăsimi și sedentarismul este frecvent, riscul cardiovascular este mai mare. Moștenirea genetică este un factor pe care nu îl putem schimba, însă stilul de viață este, teoretic, sub controlul nostru. Din păcate, schimbarea obiceiurilor este dificilă, mai ales când nu există simptome care să tragă un semnal de alarmă. De aceea, prevenția și deciziile sănătoase luate din timp sunt esențiale pentru protejarea inimii.

J.B.: Care sunt semnalele de alarmă pe care românii le ignoră și care ajung, în final, să îi coste viața?

V.P.: Durerea în piept și oboseala la efort. De asemenea, leșinul, sincopa și palpitațiile sunt adesea subestimate, deși pot ascunde probleme cardiace grave și pot pune viața în pericol.

Pacienți care se tratează „după ureche”

J.B.: Care sunt cele mai periculoase mituri legate de inimă pe care le au pacienții?

V.P.: Neglijarea tratamentului pentru hipertensiunea arterială. Din fericire, în ultimii ani, prin programe naționale și eforturi de educație medicală, lucrurile s-au îmbunătățit mult față de acum 10-15 ani, iar controlul valorilor tensiunii este tot mai apropiat de ceea ce recomandă știința. Un alt mit important este legat de colesterol. Avem astăzi acces la un portofoliu larg de tratamente eficiente, dovedite științific, însă există încă multă ignoranță legată de importanța scăderii colesterolului. De asemenea, întâlnesc pacienți care au rețineri nejustificate față de tratamentul cu statine și aleg alternative fără dovezi concrete și științifice de eficacitate, promovate în afara sistemului medical profesionist. Aceste opțiuni nu fac decât să întrețină speranțe false și să întârzie un tratament care poate salva viața.

J.B.: Din experiența dvs., ce măsuri simple, realiste, ar reduce cel mai mult decesele din cauză cardiacă, dacă ar fi aplicate constant de populație?

V.P.: Un stil de viață echilibrat, cu suficientă odihnă și fără suprasolicitare, este esențial. La fel de importantă este reducerea exceselor, mai puțină sare, zahăr, alcool și renunțarea la fumat – măsuri simple care pot scădea semnificativ riscul de deces cardiac.

Niciodată nu a fost mai bine în sistemul sanitar și cred că mâine va fi și mai bine

J.B.: Cum stă cardiologia de la SCJU Bihor, din punct de vedere al dotărilor și al accesului la tratamente moderne, comparativ cu ceea ce ar fi ideal?

V.P.: În cardiologie, există două elemente fundamentale care pot asigura succesul acestei specialități: resursa umană și resursa materială. La SCJU Bihor, progresul real în asistența cardiologică a început în 2007, o dată cu montarea primului angiograf și cu dezvoltarea cardiologiei intervenționale. Prima dilatare coronariană cu implant de stent a fost realizată pe 26 octombrie 2008, la un pacient de 48 de ani, prezentat cu infarct miocardic acut, în cadrul echipei de cardiologie intervențională pe care am inițiat-o și format-o împreună cu dr. Milovan Slovenski. În prezent, dotările Laboratorului de angiografie și cateterism cardiac sunt la cel mai înalt nivel tehnologic, comparabile cu cele ale oricărui centru din lume. Din 2008 și până acum, peste 30.000 de pacienți au beneficiat de proceduri în acest laborator, cu o medie de aproximativ 2.000 de pacienți pe an. Suntem un centru de tratament pentru infarctul miocardic acut, cu acces 24 de ore din 24, 7 zile din 7. De câțiva ani, acestui centru i s-a alăturat, la un alt nivel al spitalului, și centrul de radiologie intervențională, care tratează intervențional accidentul vascular cerebral ischemic, cu o echipă separată de cea de cardiologie, coordonată de dr. Dan Mihoc. Laboratorul de cateterism cardiac nu este o componentă izolată, ci funcționează integrat în clinica de cardiologie a spitalului, condusă de colegul și prietenul meu, prof. dr. Mircea Popescu. Clinica include și compartimentul USTACC, unde sunt îngrijiți pacienții cu infarct miocardic acut după intervenție. Toate aceste componente sunt esențiale. Dacă ar fi să fac o comparație, nu poți construi o echipă de fotbal doar cu atacanți centrali. Una dintre problemele esențiale ale cardiologiei intervenționale rămâne accesul la materialele sanitare de unică folosință, extrem de costisitoare, finanțate prin programe naționale, pe care le consider insuficiente. Din acest motiv, o suplimentare substanțială este realizată de spitalul nostru, care a considerat acest segment de asistență medicală o prioritate. Nu mi-am propus să fac un elogiu, dar rolul conducerii spitalului, în special al domnului dr. Gheorghe Carp, este unul crucial.

J.B.: Aveți întâmplări cu pacienți care v-au rămas în minte?

V.P.: În activitatea mea, volumul de muncă a fost foarte mare și sunt multe situații care mi-au rămas în minte. Procedurile intervenționale în tratamentul infarctului miocardic acut reduc mortalitatea de la aproximativ 25% la 4-6%, dar nu o anulează complet. Îmi amintesc de un pacient din Valea lui Mihai, tratat în urmă cu aproximativ trei săptămâni, care a suferit un infarct miocardic acut, al cărui prim simptom a fost stopul cardio-respirator. A fost resuscitat eficient și adus în laboratorul de cateterism cardiac, asistat ventilator, în stare de inconștiență. După procedura intervențională de deschidere a arterei responsabile de infarct, pacientul a fost supravegheat în continuare în secția ATI a spitalului. S-a trezit după două zile, fără să știe ce i s-a întâmplat, iar după câteva zile a fost externat din spital, asimptomatic. Acest lucru nu ar fi fost posibil dacă nu ar fi funcționat un sistem întreg de asistență medicală, începând cu primul ajutor, continuând cu transportul în condiții de înaltă siguranță și terminând cu competența profesională a echipelor implicate. După părerea mea, niciodată nu a fost mai bine ca acum în sistemul sanitar și cred că mâine va fi puțin mai bine, deși sunt încă foarte multe de făcut. Îmi amintesc și un moment dintr-o noapte, în jurul orei 04:00 dimineața, când eram în laboratorul de cateterism pentru o procedură intervențională la un pacient cu infarct miocardic acut. Mi-a spus că are noroc că m-a întâlnit, iar eu i-am răspuns că norocul lui este, de fapt, că locuiește unde trebuie, pentru că, dacă nu eram eu, ar fi venit un alt coleg. În prezent, sunt patru medici certificați care asigură permanent asistența de cardiologie intervențională, iar centrul nostru este un centru național de pregătire și certificare în acest domeniu. Cardiologia din Bihor a cunoscut, în ultimii ani, o dezvoltare fără precedent. În prezent, putem acoperi un spectru foarte larg de investigații și tratamente pentru aproape întreaga patologie cardiovasculară. Sunt realizate intervenții coronariene, proceduri structurale, implantări de stimulatoare cardiace, proceduri de electrofiziologie, precum și operații cardiovasculare pe cord deschis, toate desfășurate frecvent și constant. Acest nivel de dezvoltare le oferă pacienților acces la tratamente moderne, aproape de casă, fără a mai fi necesară deplasarea în alte centre.