Zăpodie şi Neagra fac parte din complexul carstic Groapa de la Barsa, un bazin închis în cadrul depresiunii Padiş – Cetăţile Ponorului. Numită şi Depresiunea Barsa, zona este una dintre cele mai sălbatice din Munţii Apuseni în care se regăsesc multe forme carstice deosebit de interesante prin varietatea lor. Cea mai mare cavitate subterană din zonă este Sistemul Zăpodie, din partea vestică a depresiunii, alcătuit din sectorul Zăpodie cu un parcurs extrem de dificil, şi Sectorul Neagra, situat în partea de est a depresiunii, ambele accesibile doar speologilor antrenaţi.

[eadvert]

De aproape 50 de ani se ştie că cele două sectoare comunică printr-un sifon, ceea ce face ca sistemul Zăpodie – Neagra să atingă o dezvoltare de aproximativ 12 kilometri şi o adâncime de 175 de metri. În 1974 sifonul a fost trecut „la liber”, dar de-a lungul anilor acest lucru a stat între speologi sub semnul neîncrederii, al incertitudinii.

„Gol puşcă în sifon”

Clubul de Speologie Cristal din Oradea a primit detalii de la Liviu Vălenaş, o personalitate emblematică a speologiei româneşti, legate de explorarea din 1974.

„Am fost atunci cu Gulacsi (Zoltán Gulacsi), care era membru al Speo-Grupului «Z» (din 1975 ne-am schimbat denumirea în Clubul de Speologie «Z»), era student la Cluj la geologie (eu la geografie). Am făcut numai noi doi o tură comună pentru a topografia alte galerii laterale din Peştera Neagra. Când s-a terminat şedinţa de cartare, încă vreo 8 ore, am ajuns iar la sifonul terminal şi Gulacsi s-a «enervat» pe sifon şi a zis că se scufundă în el. S-a dezbracat gol puşcă şi a intrat în apă, înainte ca eu să mai comentez ceva, şi a dispărut. Am crezut că murit, dar a venit după vreun un minut înapoi şi a zis că a mers pe întuneric prin apa vreo 2 m (a apreciat el) cu o mână înainte ca să pipăie tavanul şi la un moment dat a văzut că s-a ridicat, a ieşit la suprafaţă să ia o gură de aer şi a venit imediat înapoi. Cum Gulacsi era un personaj serios (un mare alpinist şi speolog), nu m-am îndoit de cele spuse de el, drept urmare am trecut pe hartă sifonul de 2 m şi am anunţat joncţiunea. Asta a fost tot. Ăsta a fost şi echipamentul nostru în 1974, gol puşcă în sifon şi Dumnezeu cu mila…”

După cum anunţă Clubul de Speologie Cristal Oradea, anul acesta, după ultimele ture în Peștera Zăpodie, Răzvan Dumbravă, speolog al clubului orădean, a propus continuarea explorării în sifoanele de pe Cursul de Sud. Mihai Besesek, speolog al cluburilor Speowest Arad şi Speodava Ștei, a rezonat cu această idee, fiind disponibil pentru o astfel de tură.

O echipă de la CS Cristal Oradea (Răzvan Dumbravă, Dan Paul Bulzan, Andrei Costea, Cami Mănăilă, Daniel Tuns) cu colaborarea Clubului Speologilor Proteus Hunedoara prin Bogdan Tomuș au asigurat suportul pentru Mihai Besesek.

„După aproape 50 de ani de incertitudine (a se citi neîncredere), a fost confirmată joncțiunea Peștera Zăpodie – Peștera Neagra, printr-un sifon foarte strâmt, colmatat cu aluviuni, de 2 – 2,5 m lungime și maximum 1,5 m adâncime”, scriu cei de la CS Cristal Oradea.

Cu 40 de kilograme de echipament

După tura de explorare, speologul Mihai Besesek dă detaliile tehnice: „Din Zăpodie spre Neagra, din laminorul care este mai larg pe stânga în locul în care am intrat, era o gaură mai mare în sediment (cca 1-1.5 lățime / 1-1.5 adâncime). Tavanul coboară cam până la jumătate în apă… După ce am intrat în sifon, gaura în sediment se lărgește la cca. 2 m lățime și tavanul urcă brusc. Între peșteri, până la urmă, este un laminor parțial colmatat în care tavanul coboară un pic sub nivelul apei. Și chiar în sifon, de la 3 m lățime sau cât are galeria, secțiunea penetrabilă este mai mică din cauza sedimentelor.”

La sifonul aval de pe Cursul de Sud, după o scufundare de 35 de minute, Mihai s-a întors cu tot firul ghid folosit. Sifonul aval este unul scurt (3-5 m) după care urmează o galerie aerată, total inundabilă de aproximativ 50 de metri. Urmează un sifon mare, unde scufundarea s-a oprit datorită terminării în totalitate a mosorului de fir ghid (aprox. 95 m, -18 m adâncime), conform datelor postate de CS Cristal Oradea.

Întrebat de ce au trebuit să treacă aproape 50 de ani pentru a avea confirmarea joncţiunii, Mihai Besesek a răspuns: „Până acum nu a avut nimeni chef să care echipament de scufundare până acolo. Dar acum este o confirmare că este realizată joncţiunea”. Pentru a înţelege ce presupune o astfel de realizare, trebuie precizat că pentru a ajunge la sifonul de joncţiune speologii trebuie să parcurgă câteva sute de metri de meandre strâmte în care se merge „cam în dungă”, si apoi încă aproximativ doi kilometri de galerii. Pe tot acest traseu, de la intrarea în peşteră şi până la sifon, trebuie cărate cam 40 de kilograme de echipament de scufundare, neoprene, corzi şi TSA, într-o tură de explorare care durează cam 12 ore. „Apa are 6 grade. Este un sifon larg de -18 metri care continuă, şi are spaţii mari, unul din sifoanele largi din România”, spune Mihai.

„Ne bucurăm să vedem că reîncep să funcționeze aceste colaborări interclub și sperăm ca acest tip de ture să devină obișnuință”, scriu cei de la CS Cristal Oradea care anunţă şi explorarea pe Cursul de Nord, unde la inițiativa lui Dan Pitic, speolog al clubului orădean, s-a continuat forțarea unui sifon colmatat cu argilă. Dan Pitic împreună cu colega de club Baicu Mihaela și o echipă de la Politehnica Cluj (Matei Cristian, Ruxandra Bocoş) au continuat săpăturile deschizând printr-un târâș sever calea către încă peste 100 de metri de galerii. Explorările continuă!

Mic dicţionar de termeni

Sifon: o galerie de peşteră total inundată de apă, care nu este accesibil decât cu ajutorul echipamentelor speciale de scufundare

Joncţiune: punct de legătură între două cavităţi

Laminor: strâmtoare orizontală de mici dimensiuni, formată de obicei de o diaclază orizontală

Diaclază: crăpătură profundă formată între doi pereţi de stâncă

Meandru: sinuozitate accentuată a cursului unei ape, caracteristică sectoarelor cu pantă redusă

Colmatare: fenomen de depunere a materialului transportat de apele curgătoare

Neopren: cauciuc foarte poros în masa căruia sunt cuprinse mici bule de gaz care nu comunică între ele şi care îi conferă proprietatea de izolator termic. Din el se fac costumele de scufundare utilizate în parcurgerea peşterilor active (cu râu subteran)

T.S.A.: Tehnica Spologiei Alpine, complex de tehnici utilizate de speologi penru parcurgerea în condiţii de securitate a cavităţilor

Fir ghid: pentru că apa se tulbură foarte uşor, vizibilitatea putând scădea rapid de la câţiva zeci de centimetri la căţiva centimetri, scafandrul trebuie să se întoarcă exact pe acelaşi traseu pe care a intrat şi face aceasta urmând un fir ghid, pe care îl montează la înaintare