Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” se află la primul bilanţ după implementarea noului sistem de informatizare Softlink Liberty în urma finalizării lucrărilor de modernizare.

„Suntem conștienți cu toții de faptul că obiectivele unei biblioteci de-a lungul timpului au cam rămas aceleași, dar cu siguranță modul în care pot fi ţintite aceste obiective s-a schimbat foarte mult. Dacă ne uităm azi în jurul nostru și în societatea din care facem parte, putem observa felul în care tânărul sau adultul are acces la informație. Dacă în trecut accesul la informație era realizată prin publicațiile scrise care puteau fi consultate într-o școală, într-o universitate și, bineînțeles, în biblioteci, astăzi, cred că informația este la îndemâna oricui, la un clic distanță”, a spus la conferinţa de presă Horea Abrudan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, subliniind importanța bibliotecii în peisajul cultural şi educațional al judeţului.

Ancuţa Şchiop, managerul Bibliotecii Judeţene a punctat importanţa colaborării şi sprijinului primit din partea CJ Bihor în reuşita acestui proiect. Modelul spre care s-au îndreptat a fost cel nordic, rpin softul Liberty, implementat în ţări ca Finlanda, Olanda sau Danemarca, unde s-a reuşit readucerea a peste 90% din cititori în biblioteci.

În prezentarea bilanţului, managerul a început prin a prezenta cifrele în ceea ce priveşte situația economico-financiară și administrativă. După cum se ştie, biblioteca este o instituție publică finanțată din subvențiile de la Consiliul Județean. Biblioteca generează puține venituri proprii, cele principale venind de exemplu din taxa de revizare anuală a permisului de bibliotecă, păstrată pentru a sprijini activitatea interna a bibliotecii și a îmbunătăți serviciilepuse la dispoziție a cititorilor.

Aşadar, în anul 2024 și în anul 2025, veniturile proprii au avut o pondere mică în total venituri, biblioteca funcţionând în mare parte cu subvențiile pe care le primește din partea Consiliului Județean. Totuşi, veniturile proprii în 2025 au crescut cu 90,3% datorită creșterii numărului de abonați.

Impactul subvenției Consiliului Județean Bihor în anul 2024 a fost de 97% din totalul bugetului bibliotecii, iar în anul 2025 subvenția a reprezentat 93% din totalul veniturilor. O componentă de fonduri vine prin intermediul acreditării Erasmus, reprezentând 3% în anul 2025 din totalul bugetului.

În ceea ce priveşte situaţia cheltuielilor, cele de personal au cea mai mare pondere, biblioteca având în prezent 53 de angajaţi. Apoi, e nevoie de un buget disponibil pentru achiziția de carte, pentru a putea fi la zi cu titlurile și cu aparițiile editoriale. O altă pondere mare în cheltuielile bibliotecii o reprezintă bunurile și serviciile, aici intrând cheltuielile de funcționare.

„Avem în 2025 o investiție semnificativă, cea mai mare din ultima perioadă, care a fost derulată prin bugetul bibliotecii. Este vorba de un modul termic care nu fusese inclus în proiectul inițial de modernizare al clădirii, însă după ce au fost regândite, reconfigurate instalațiile de încălzire în interior, ne-am dat seama că este necesar să schimbăm acel modul”, a precizat managerul.

La bunuri și servicii a fost o scădere de 2% față de 2024. Creşterea mare este la cheltuielile de capital, pentru că 388.430 sunt cheltuielile care s-au derulat pentru schimbarea modulului termic.

Dar după modernizarea spațiului s-a intrat în etapa de înnoire a tehnologiei, abordându-se atât partea hard cât și partea soft, echipamentele de specialitate cât și cele de software de specialitate fiind achiziționate în cadrul proiectului.

Accesare în timp real

Toate cele 550.000 de volume, din punct de vedere informatic, au fost transferate în noua bază de date, adaptate și prelucrate, atât pentru a putea fi folosite de bibliotecar, dar şi pentru a putea fi accesate de către cititor. Cititorul, în baza permisului, are acces în OPAC la baza de date și poate căuta în timp real titlurile disponibile, statutul unui volum, existența unor articole sau poate lua legătura în timp real cu biblioteca prin intermediul aplicației de pe telefonul mobil.

A crescut fluxul volumelor împrumutate de către cititori., aceştia având posibilitatea să împrumute pe cont propriu și să restituie pe cont propriu volume din colecțiile bibliotecii. Dacp în vechiul sistem, în 9,5 luni au avut loc 196.957 tranzacţii, în două luni în sistemul Liberty au avut loc 27.396 împrumuturi, 29.263 returnări şi 22.524 prelungiri, ceea ce reprezintă un ritm lunar cu peste 35% mai mare, un lucru important de notat fiind faptul că 4% dintre prelungiri au fost realizate direct de utilizatori prin aplicaţie sau staţii self-service. Asta indică importanţa transferului autonomiei către cititori.

După digitalizarea, abordarea activităţii în bibliotecă este total diferită. Majoritatea bibliotecarilor au peste 20 de ani de experiență în bibliotecă, spune managerul, fiind foarte importantă schimbarea de mentalitate profesională și adaptarea la toate noile obiective aduse în Biblioteca Județeană.

„E îmbucurător când vedem că atâta muncă investită în zidurile acestea în ultimii doi ani nu rămâne fără răspuns în comunitate și cititorii sunt mulțumiți. Avem cititori de la câteva luni care sunt deja în bibliotecă. Să știți că sâmbăta e plin de tătici cu cei micuți la Amfiteatrul pentru Copii. S-a diversificat foarte mult publicul, s-au diversificat categoriile de vârstă și se întâmplă activități și întâlniri aici pe care nici nu le anticipasem înainte de modernizare, ceea ce ne împlinește”, spune Ancuţa Şchiop, precizând că generațiile noi, asta însemnând grupa de vârstă 14-20, reprezintă cam 51% din abonații activi ai bibliotecii.

Transferul autonomiei către cititor

În ceea ce priveşte înscrierile, în 2024 au fost 4.485 utilizatori din care 2.342 utilizatori noi. În 2025, în vechiul sistem (9 luni) au fost 5.496 utilizatori activi din care 2.751 cititori noi. Prin sistemul Liberty (2 luni) însă au fost 1.691 cititori noi (aproximativ 845/lună), ceea ce înseamnă de trei ori mai mulți cititori noi lunar.

Acum, prin noul soft, cititorul când își vizează permisul de bibliotecă, sau când se înscrie ca și utilizator nou la bibliotecă, își face un cont în baza de date a bibliotecii, își setează o parolă, și în prin acel cont își face toate operațiunile de împrumuturi, prelungiri sau rezervări, care se pot face în timpul programului care este de luni până vineri de la 8 la 20 sau sâmbăta de 8 la 16, le pot ridica direct de la bibliotecar, sau dacă nu, la închiderea bibliotecii bibliotecarii le pun în lockerul de la intrare și în afara programului cititorii își ridică volumele rezervate de acolo. În cele două luni de funcționare au fost efectuate 2524 de împrumuturi prin stațiile de auto-împrumut.

De asemenea, lângă locker, în partea dreaptă, este stația de autoreturnare unde se poate returna și în afara programului. Volumul se așează în fantă și mecanismul identifică pe baza etichetei magnetice cititorul și titlul, și descarcă automa. Cititorul are obţiunea de a primi o chitanță ca și la bancomat, unde scrie la ora și data returnării sau poate opta să-i se trimită un e-mail cu toate datele.

Bibliotecă trimite seturi de mail-uri automat de împrumut sau confirmare, notificări pentru returnare. În două luni au fost transmise 31.441 de e-mail-uri. A crescut astfel de aproape 4 ori interacțiunea bibliotecii cu cititorii, reducându-se întârzierile și stabilind o relație constantă cu cititorii.

În sistemul digital s-a introdus şi o penalitate pentru cei care depășesc termenul de împrumut. Sistemul înregistrează automat un leu pe zi pentru fiecare zi de întârziere, dar nu mai mult de 50 de lei pe volum. Cititorul are 14 zile termen de împrumut, iar după acestea şi după expirarea tuturor mesajelor de avertizare, dacă cititorul nu returnează cartea, sistemul înregistrează automat acea penalitate de un leu pe zi, maxim la 50 de lei pe volum. Abonatul va mai putea împrumuta carte doar după achitarea celor 50 de lei şi returnarea volumului.

S-a schimbat rolul bibliotecarului

Ancuţa Şchiop a mai menţionat faptul că, o dată cu implementarea noului sistem, s-a schimbat rolul bibliotecarului, aceştia devenind mediatori digitali, formatori de competențe. Au devenit, de asemenea, consultanţi culturali, analiști de date, pentru că învață să-și adapteze modul de lucru la conectivitatea între bazele de date pentru a putea sprijini cititorii să se orienteze mai facil în interiorul bibliotecii.

Managerul s-a referit apoi la activitatea culturală, editorială și metodică, unde un mare rol îl au cele două reviste de cultură care funcționează în cadrul bibliotecii, Revista de Cultură Familia și Revista de Cultură Varad. S-au organizat expoziții de carte veche, lansări de carte, întâlniri cu autorii, cursuri de limba română pentru migranți, dar şi un proiect în desfășurare în perioada aceasta, în parteneriate cu ONG-uri, cu fundații de la nivel național.

S-au organizat şi ateliere cum ar fi Biblioteca cu Amintiri, prin care participanţii îşi pot recupera digital fotografii vechi, sau atelierul The Cube, desfăşurat pentru elevi cu şcoli partenere, în cadrul căruia sunt folosite imprimantele 3D. Prin ateliere se doreşte creșterea numărului cititorilor activi, pentru că biblioteca poate însemna mai mult decât simpla circulația volumelor.

Bihorul citește!

În ce privește activitatea bibliotecilor din județul Bihor, se constată o îmbunătățire în ultimii ani. Atunci când s-a depus proiectul de modelizare a Bibliotecii Județene, s-a depus în numele unui consorțiu format din 30 de biblioteci. Pe lângă Biblioteca Județeană, care a beneficiat de un rol central în cadrul proiectului, au fost cuprinse alte 29 de biblioteci publice din județul Bihor care au beneficiat de modernizare și schimbarea de abordare. Bibliotecarii au fost încurajaţi să participe la cursuri, iar autoritățile locale au sprijinit formarea bibliotecarilor şi îmbunătățirea infrastructurii din bibliotecile din mediul rural. Din cele 29 de biblioteci din judeţ, şase sunt biblioteci orășenești și restul 23 sunt biblioteci comunale.

De asemenea, la biblioteca judeţeană, din cele 550.000 de volume, o treime sunt în limba maghiară. Unul din proiectele de viitor este să se diversifice oferta și să crească achiziția și de carte în limba engleză, mai mult decât se face deja. Există şi un fond de carte în limba franceză și în limba slovacă şi se intenţionează construirea unui fond de carte și în limba romani.

„Dacă ar fi să avem o concluzie a activității bibliotecii pe anul 2025, putem spune, fără să greșim, că acolo unde echipa funcționează, autoritățile sprijină, acolo unde specialiștii își înțeleg rolul, lucrurile funcționează. În cazul nostru, ajungem la concluzia că Bihorul citește!”, a spus managerul.

Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” este luată ca model de referinţă în ţară în ceea ce priveşte modernizarea, fiind pe primul loc îniante celor din Sibiu, Braşov, Iaşi sau Botoşani.