Expertiza profesorilor timişoreni indică mai multe vicii în proiectare şi unul în execuţie. Instituţiile care au avizat proiectele deficitare nu sunt pomenite.
Aşteptat din ianuarie, raportul expertizei pe dezastrul Ciuperca a fost prezentat, miercuri, de primarul Ilie Bolojan. Acesta a indicat ca principal vinovat firma de proiectare PoliArt, a arhitectului Daniel Tivadar, pentru faptul că a depus o documentaţie lacunară. Aportul executantului, firma Abed Nego, a lui Marius Ionaşcu, a fost redus la faptul că nu a compactat corespunzător materialul de umplutură.
În primăvară se reia şantierul de reamenajare a Dealului Ciuperca. Pentru început, se va plăti de la bugetul oraşului prima etapă a consolidării terenului cu piloţi, estimată la 150.000 de euro. Este foarte posibil ca această măsură să fie dublată de o a doua etapă de consolidare, tot cu piloţi foraţi. Pentru costul cu refacerea amenajării grădinii publice, Bolojan spune că oraşul se va îndrepta cu preponderenţă împotriva proiectantului.
Rămâne o întrebare la care nici expertiza şi nici edilii nu răspund. Cum zona Ciuperca a rezistat zeci de ani fără avarii, se putea face o amenajare a dealului cu intervenţii minore, fără consolidare, deci fără costuri şi intervenţii inginereşti spectaculoase?
Primarul Bolojan zice că măsurile urgente de stabilizare şi consolidare le va plăti oraşul, din bugetul propriu.
Primarul Ilie Bolojan a prezentat, miercuri, în conferinţă de presă, concluziile expertizei realizate în urma alunecării de teren de pe Dealul Ciuperca dar şi concluziile proprii la care a ajuns Primăria acum, că deţine explicaţiile imparţiale ale specialiştilor. Bolojan apreciază că proiectanutul – firma Poliart, are cea mai mare parte din vină, pentru că a propus proiecte tehnice şi de detaliu fără să aibă ca fundament, studii geotehnice de stabilitate a terenului. Primarul nu găseşte nicio vină instituţiei pe care o conduce sau a celorlalte care au avizat documentaţia deficitară. Constructorului, firma Abed Nego, i se impută doar că nu a compactat cum trebuia materialul de umplutură. Ca urmare, Bolojan anunţă că oraşul va plăti cu bani de la buget tot ce înseamnă consolidarea dealului iar pentru reamenajare se va îndrepta mai ales împotriva proiectantului.
Ciuperca alunecoasă
Astfel, experţii reiau, în capul listei de cauze, faptul că dealul este un amplasament cu instabilitate apreciată istoric, cu potenţial mare de alunecare. „Studiile anterioare de risc natural dar şi cel prezentat de beneficiar confirmă că pentru a construi pe acest deal trebuie anterior verificată stabilitatea generală şi luate în ptealabil, măsurile de siguranţă necesare”, se arată în expertiză.
Studierea condiţiilor geologice locale reiterează cele înscrise în Studiul de risc natural întocmit de inginerul Vasile Bălaj: „amplasamentul de pe Dealul Ciuperca, conform studiului local al factorilor de risc, este situat pe topate cele patru zone de risc (1 – probabilitate maximă de alunecare şi cu alunecări active, 2 – potenţial mediu de alunecare, 3 – potenţial de alunecare redus şi 4 – potenţial de alunecare mic). Prin urmare, încă din faza iniţială a demersurilor de amenajare se semnala că pe amplasament există zone cu probabilitate de alunecări locale active”.
Precipitaţii
Raportul menţionează şi condiţiile hidrologice care au favorizat alunecarea de teren: precipitaţiile abundente, dintre care cam 15-20%. Procentul creşte „în condiţii de disfuncţionalităţi la suprafaţă”. Suprapuse peste faptul că „partea de drenaj în amenajare a fost rezolvată superficial”, condiţiile hidrologice par decisive în declanşarea alunecării. De asemnea, expertul arată că „gabioanele nu au avut un filtru iar asta a generat acumularea apei la baza acestora”.
Sub titlul „neconformităţi între proiectare şi execuţie”, expertul scrie: „se apreciază că neconformitatea principală este că proiectantul a acceptat întocmirea documentaţiei fără să existe un studiu de specialitate care să confirme stabilitatea versantului”. Adică studiul geotehnic ar fi trebuit continuat de un studiu de stabilitate, dar asta nu s-a mai întâmplat.
Pericolul defrişării
Experţii detaliază un aspect asupra căruia ecologiştii orădeni au avertizat de la începutul proiectului de reamenajare a Dealului Ciuperca. De altfel, în ciuda numelui „Dezvoltarea de habitate naturale de floră spontană şi specii de arbori protejaţi pe Dealul Ciuperca – Oradea”, lucrarea s-a remarcat, sub aspect de „floră spontană” prin… vastele suprafeţe gazonate.
„Amenajarea peisagistică a amplasamentului a presupus defrişarea unor zone extinse cu arbuştui şi vegetaţie naturală(tăierea a 78 de arbori)”, arată raportul experţilor, cu menţiunea că „prezenţa acestei vegetaţii constituia un factor de fixare a solului”.
„Defrişarea zonei vegetale, refacerea artificială a pantelor naturale cu material de umplutură, fără luarea măsurilor minime de asigurare a stabilităţii stratului acoepritor sau a materialului de aport, s-au constituit în factori suplimentari de risc, a căror finalitate putea fi prevăzută la proiectare. Chiar replantarea unor suprafeze a versantului cu arbori, arbuşti etc, deşi pe amplasament este tardiv, ridică problema stabilităţii iniţiale până la dezvoltarea arborilor respectivi”, mai avertizează raportul.
Umpluturi
Un unic alineat din raportul prezentat de primarul Ilie Bolojan se referă la aspectele imputate constructorului. Acesta se referă la realizarea umpluturilor. „În jurul punctelor de belvedere umpluturile au fost făcute cu aport de material, compactarea ar fi trebuit să se facă într-un anume fel, ceea ce, din analiza experţilor, nu s-a făcut”, spune Bolojan, citând raportul expertizei. Conform documentului „constructorul, dirigintele de şantier şi proiectantul trebuiau să ia toate măsurile necesare pentru ca fundarea lucrărilor de artă respective să fie cprectă, sigură şi stabilă”.
Experţii notează şi „neconformităţi la întocmirea studiilor geotehnice”, exemplificând cu faptul că „nu se fac recomandări privind adâncimea de fundare”.
Stabilitate necunoscută
„Cauza cea mai importantă în asigurarea stabilităţii versantului o apreciem a fi lipsa unei verificări a versantului la stabilitatea generală. Aceasta ar fi precizat şi lucrările necesare pentru asigurarea stabilităţii versantului. (…) În toate studiile geotehnice respective sau a celor de verificare a riscului natural de alunecare se face referire la necesitatea verificprii versantului la stabilitatea generală dar, în fapt acest lucru nu s-a realizat”, arată raportul, cu precizarea că, în absenţa acestui document, nu trebuia făcută nici proiectarea imobilului de pe deal, nici a punctelor de belvedere sau a drumurilor.
Reparaţii
O primă măsură urgentă asupra căruia insistă experţii este consolidarea punctului alimentar de pe deal, mai exact a terasei acestuia. Până acum, monitorizarea a arătat că edificiul are „o oarecare stabilitate” dar experţii atrag atenţia că urmează primăvara, cu dezgheţul şi ploi abundente, „factori importanţi în destabilizarea versantului” deci şi în continuarea alunecării.
Se propune rigidizarea fundaţiilor terasei, cu grinzi de legătură din beton armat şi legarea lor de fundaţiile imobilului.
Tot ca măsură urgentă se impune sistemul de drenare a apelor de pe amplasament, problemă care a fost superficial rezovată în proiectul iniţial.
Expertul recomandă un sistem de drenaj de adâncime, compus din trei drenuri în lungul alunecării. Drenajul de suprafaţă este prevăzut pentru etapa finală a intervenţiei, adică refacerea amenajării peisagistice.
Consolidare masivă
Cea mai importantă intervenţie este sprijinirea versantului cu piloţi. „Soluţia urgentă propusă de stabilizare a versantului amonte este cea cu două rânduri de piloţi cu diametrul 800mm, dispuşi la cca. 18,4 metri distanţă de punctul alimentar din amonte”, indică raportul.
Sunt prevăzute două şiruri de piloţi, în lungime de cel puţin 15 metri, dispuşi alternativ, rigidizaţi în partea superioară cu un radier de beton armat.
Cele trei intervenţii ar trebui să fie urmate de „soluţii finale privind stabilitatea generală”. La acest capitol, expertiza arată că e posibil să fie nevoie de alte lucrări majore: „pot fi necesare măsuri de stabilizare cu piloţi, cu blocaje de ancoramente sau alte soluţii care se vor lua la timpul respectiv, după studiul în ansamblu al echilibrului versantului”.
Proiectant vinovat
Cu raportul experţilor în mână, primarul Ilie Bolojan apreciază că „e o problemă, în principal, pe zona de proiectare, de studii geo şi cu componente de execuţie. Proiectantul trebuia să facă aceste studii sau să nu facă proiectul fără ele”. Edilul discuplă funcţionarii care au dat avize favorabile: „Eu sau cineva din primărie nu am de unde să ştiu toate detaliile. Când cineva îţi proiectează sau îţi execută o lucrare, se prezumă că dacă ai toate verificările pe ea făcute de toţi specialiştii, lucrurile sunt în regulă”
Va plăti …oraşul
Bolojan împarte intervenţiile necesare în două categorii. „Lucrările pentru consolidare se pare că trebuiau făcute dar nu au fost făcute. Consolidarea o achităm noi”, declară primarul.
„Va trebui găsită formula de recuperarea sumelor pentru readucerea dealului la forma iniţială, acestea sunt un fel de pierdere”, mai spune el, precizând că „ne vom îndrepta împotriva proiectanţilor, în principal”.
Cum se va cuantifica răspunderea fiecăruia, rămâne o dilemă?
Cert este că, în prima fază, consolidarea dealului sub clădire este estimată la 150.000 de euro. „Vine proiectul proiectul tehnic şi, în funcţie de acesta, vom negocia cu companii care au atestat în consolidare”. Deşi limita pentru atribuirea directă este de 100.000 de euro, primarul spune că „e o procedură de urgenţă, nu putem sta după contestaţii”.
Conform edilului, atâta vreme cât Primăria va readuce grădina publică la stadiul în care a fost preluată la finalul proiectului cu finanţare europeană, „nu afecteaza relaţia cu finanţatorul european”. Dacă nu, s-ar da banii înapoi.
Citiți principiile noastre de moderare aici!