Demersul său, motivat de realitățile economice și sociale ale comunității, pune în discuție impactul statutului de municipiu asupra vieții cotidiene a locuitorilor și asupra dezvoltării orașului. Populația Beiușului, conform recensământului din 2021, este de 9.745 de locuitori, ceea ce îl situează în rândul orașelor mici și mijlocii ale României, iar statutul actual de municipiu – consideră autorul scrisorii – nu mai corespunde nevoilor reale ale comunității.

Un demers repetat pentru corectarea statutului

Potrivit informațiilor furnizate de semnatarul scrisorii, acesta ar fi al treilea demers inițiat în acest sens. Primele două solicitări adresate Guvernului nu au primit niciun răspuns, iar lipsa reacției a determinat continuarea demersului printr-o scrisoare deschisă, publică, care să atragă atenția asupra problemelor reale cu care se confruntă orașul. Cetățeanul susține că abia acum, după ce la Guvern este o altă conducere, solicitarea sa a avut și un efect, prin adresa trimisă de Corpul de Control al primului ministru către Primăria Beiuș, ceea ce nu s-ar fi întâmplat cu celelalte două demersuri anterioare.

„Vă adresăm această scrisoare în numele comunității din Beiuș, într-un moment de răscruce pentru viitorul nostru economic și social. Vă solicităm sprijinul oficial pentru un proces de corecție administrativă: trecerea localității noastre de la rangul de municipiu la cel de oraș. Deși teoretic, statutul de municipiu reprezintă o formă de prestigiu, pentru noi a devenit o barieră de dezvoltare. Realitatea economică și demografică a anului 2026 ne arată că această etichetă, atribuită în trecut fără o fundamentare sustenabilă, ne condamnă astăzi la stagnare”, subliniază autorul scrisorii deschise trimise primului ministru, Ilie Bolojan.

Pentru a-și argumenta demersul, cetățeanul respectiv, devenit beiușean prin adopție, după cum ne-a spus, a invocat mai multe exemple concrete pentru care ar trebui declasificat Beiușul de la rang de municipiu la cel de oraș.

„Excluderea de la Fondurile Europene: în calitatea de municipiu, suntem obligați să candidăm pentru finanțări pe aceleași axe cu marile metropole ale României. Această competiție este inegală și nedreaptă. Redevenind oraș, municipiul Beiuș ar deveni eligibil pentru programele destinate orașelor mici și mijlocii, singurele care pot finanța proiecte de infrastructură, regenerare urbană și servicii sociale adaptate dimensiunii noastre reale. Povara Fiscală nejustificată: statutul de municipiu atrage după sine grile de impozitare mai mari pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri local. Într-o perioadă de provocări economice, localnicii plătesc taxe de «mare oraș» pentru servicii și infrastructură, care, în realitate, sunt specifice unui oraș mic de provincie. Cheltuieli administrative ineficiente: structura aparatului birocratic și plafoanele salariale impuse de statutul de municipiu pun o presiune imensă pe bugetul local, reducând fondurile disponibile pentru investiții directe în școli, spitale sau drumuri”.

Scrisoarea subliniază că acest demers nu urmărește privilegii, ci doar „dreptul de a fi clasificați corect, pentru a putea munci, construi și atrage fonduri europene într-un cadru de competiție onest”. Gabriel mai atrage atenția asupra unui fenomen care s-ar intensifica în contextul majorărilor recente de taxe: tot mai mulți locuitori ai Beiușului își înscriu autoturismele în comunele din jur, de unde provin sau unde au rude, pentru a evita povara fiscală.

Secretomanie nejustificată și răspunsuri evazive

Informația despre scrisoarea deschisă trimisă Guvernului am aflat-o nu dintr-o informare oficială de pe pagina Primăriei Beiuș, ci din postarea unui consilier local, Emil Popa, care a menționat punctele suplimentare introduse pe ordinea de zi ultimei ședințe a Consiliului Local Beiuș, din 30 ianuarie.

Pentru a afla conținutul acelui document, am solicitat, în baza Legii privind accesul la informațiile de interes public, să ni se pună la dispoziție acea scrisoare, mai ales că a fost un punct cuprins în ședința de consiliu. În răspunsul primit la solicitarea transmisă, Primăria Beiuș precizează nu ne poate pune la dispoziție acel document, pentru că nu avea acceptul autorului scrisorii. Mai mult, secretarul general al primăriei a fost extrem de curios de unde am aflat despre acel demers, pentru că, potrivit declarației Alinei Scrofan, care îndeplinește cu delegare funcția de secretar general, „noi nu am publicat și suplimentarea ordinii de zi”.

„Având în vedere Adresa dvs. înregistrată la sediul instituției noastre sub nr. 998/02.02.2026, prin prezenta vă comunicăm faptul că ne aflăm în imposibilitatea de a vă comunica documentele solicitate de dvs., deoarece emitentul Adresei nr. 385/20.01.2026 este Corpul de Control al Primului-Ministru, iar referitor la Adresa domnului Theodorescu, vă comunicăm faptul că nu avem acordul de a face publică Adresa dumnealui”.

Într-o adresă oficială transmisă Corpului de Control al primului ministru și beiușeanului care a scris Guvernului, administrația locală reamintește că orașul a fost declarat municipiu prin Legea nr. 391/2003 și precizează că la nivel național se pregătește o reorganizare administrativ-teritorială, care ar putea permite revizuirea statutului localităților.

La solicitatea făcută de Jurnal bihorean de a transmite un punct de vedere privind demersul inițiat de Gabriel Theodorescu, primarul Gabriel-Cătălin Popa ne-a comunicat următoarele:

„Nu a fost făcut niciun demers ci doar o solicitare a unui cetățean către corpul de control al primului ministru, în acest sens de declasificare. Municipiul Beiuș a fost clasificat conform unei legi, prin urmare doar o modificare legislativă în vederea reorganizării administrative naționale poate schimba sau actualiza sub altă formă acest statut de municipiu”.

Declasificarea se poate și în baza unui referendum

Schimbarea rangului unei localități este reglementată în România prin Legea nr. 351/2001 privind Planul de amenajare a teritoriului național, cu modificările ulterioare.

Declasificarea, în acest caz trecerea de la statutul de municipiu la cel de oraș, poate avea loc dacă o localitate nu mai îndeplinește criteriile sau dacă cetățenii doresc acest lucru. Inițiativa poate aparține Consiliului Local sau unui procent din populație, iar referendum-ul este pilonul central al procesului, cetățenii fiind cei care trebuie să voteze „DA” pentru retrogradarea statutului administrativ. Validarea finală se realizează printr-o lege adoptată de Parlament, similar procesului de clasificare inițială.

După cum susținea beiușeanul, o eventuală trecere a Beiușului la rang de oraș nu va fi obținută prin votul consilierilor locali, prin urmare singura cale ar fi referendumul. Cât despre reorganizarea administrativ-teritorială, adusă în discuție în contextul problemelor legate de reducerea cheltuielilor bugetare, beiușeanul nu crede că acest lucru se va realiza, pentru că nu există voința politică în acest sens.

Inițiativa lui Gabriel Theodorescu aduce în prim-plan o dezbatere mai largă despre modul în care statutul administrativ influențează viața economică și socială a micilor comunități. Povestea acestui cetățean arată că implicarea civică poate declanșa discuții esențiale pentru comunitate, iar consultarea locuitorilor prin referendum local ar putea fi soluția pentru alinierea statutului orașului la realitățile actuale.