Derna, scufundată în acid sulfuric

Derna se află la un pas de un dezastru ecologic, ale cărui consecinţe sunt greu de cuantificat. Totul se poate întâmpla la prima rupere de nori. Două depozite de deşeuri industriale periculoase care au aparţinut Petrol Derna – societate aflată în faliment – cu un conţinut de gudroane acide, „prezintă un pericol iminent atât pentru mediu, cât şi pentru locuitorii din zonă. Sunt locuinţe în aval de batalul doi, batal care are o gardă de siguranţă, în această zonă a digului, de circa 50-60 cm. În cazul unor precipitaţii abundente, acestea se pot revărsa”, explică primarul de Derna, Florin Magui.

Singura soluţie pentru a evita dezastrul este ecologizarea zonei. Acest proces implică fonduri de 4 milioane de euro, imposibil de suportat de o primărie care are un buget total anual de 200.000 de euro. Primarul spune că a făcut demersuri către toate instituţiile statului pentru a interveni, dar că nu există linii de finanţare pe fonduri europene pentru ecologizare decât pentru zonele urbane. O comisie mixtă de specialişti de la Prefectura Bihor este aşteptată în aceste zile la Derna, pentru a evalua gradul de pericol.

Primăria Derna nu poate accesa fonduri pentru ecologizare, deoarece acestea sunt disponibile doar pentru zonele urbane. Nici Petrol Derna nu poate accesa fonduri, fiind în faliment.

Petrol Derna este fabrica în laboratoarele căreia în anii 50 inventatorul Varadi Ernest producea, în premieră, uleiul polar, cu ajutorul căruia avioanele ruseşti ajungeau pentru prima dată la Polul Nord. 2017. Petrol Derna este sinonimă cu o bombă ecologică al cărei tic-tac se aude din ce în ce mai accelerat. Dezastrul ecologic ce planează asupra Dernei e şi rezultatul capitalismului sălbatic care a adus Petrol Derna în faliment.

Exfiltraţii de gudroane

Încă din 2005 s-a constatat că Petrol Derna „are grave probleme de mediu”, fapt pentru care specialiştii în domeniu susţineau că nu poate face obiectul unui faliment. Şi nici nu poate fi vândută. O sentinţă a Tribunalului Bihor, dată în 2007, dispune intrarea Petrol Derna în faliment. În momentul în care se investise un miliard de lei într-un proiect de ecologizare. Aruncat, practic, la gunoi. Astăzi, Primăria Derna ar trebui să investească aproximativ 28.000 de euro pentru un studiu de prefezabilitate de închidere şi refacere a mediului. Pentru aceasta însă, Primăria ar trebui să preia cele două batale de la Petrol Derna, astfel încât să poată accesa, eventual, o linie de finanţare pe fonduri europene pentru ecologizare. Acest proces ar implica fonduri de 4 milioane de euro, bugetul pe 20 de ani al Primăriei Derna. În momentul în care Primăria preia cele două batale se poate trezi cu amenzi în serie de la Garda de Mediu şi cu blocarea conturilor. Este motivul pentru care primarul Florin Magui stă în cumpănă. „Batalul unu, în suprafaţă de 3.554 mp, este situat în incinta amplasamentului şi nu este împrejmuit cu gard. În aval de batalul unu, în direcţia unei brutării unde au existat alunecări de teren, s-au identificat exfiltraţii semnificative de gudroane acide, cât şi de bitumuri rezultate de la instalaţia de producere a uleiului polar. În această zonă din aval de batalul unu există un canal colector al exfiltraţiilor şi scurgerilor de pe versant. Batalul doi, în suprafaţă de 2.300 mp, este situat în afara amplasamentului, cu gard în totalitate, existând exfiltraţii în aval de batalul doi. Terenul aparţine Statului Român”, se arată într-un document emis în atenţia prefectului Ioan Mihaiu de Primăria Derna.

De la inovaţie la faliment

În anii 40, inventatorul Varadi Ernest, autor a peste 70 de invenţii, punea bazele unui laborator la Derna. Aici, peste un deceniu, el producea un ulei ce rămânea fluid la temperaturi de -60 de grade, uleiul polar. Un produs similiar, făcut de americani, îşi păstra fluiditatea doar până la +20 de grade. Cercetătorul de la Derna, despre care se spune că este şi inventatorul celebrilor polimeri – transformaţi în brand personal de Elena Ceauşescu – reuşeşte să facă linii de producţie pentru acest ulei polar. Însuşi Stalin l-ar fi recompensat pentru invenţie, pe lângă decoraţia Ordinul Muncii, primită de la regimul comunist din România.

Cercetările savantului s-au axat pe şisturile bituminoase, un zăcământ răspândit în zonă,   cercetări care l-au condus spre materiale destinate construcţiei de drumuri, dar şi produselor cosmetice. Mărturii ale trecutului glorios al Petrol Derna stau laboratorul şi ustensilele cu care a lucrat savantul. Dar şi orologiul după care sunau sirenele să-i cheme pe oameni la muncă…

9 depozite neconforme

Pericolul unui dezastru ecologic la Derna e iminent, susţine Garda de Mediu Bihor.

Într-o informare întocmită de Comisariatul Bihor al Gărzii de Mediu, având ca destinatar Prefectura Bihor, se arată că situaţia de la Derna nu e singulară.

„În prezent, în judeţul Bihor există nouă depozite neconforme de deşeuri industriale periculoase. Depozitele de la Derna şi Dolea sunt deţinute de  societăţi comerciale aflate în faliment, fapt pentru care lucrările de închidere şi ecologizare nu au fost demarate. Cele două depozite de deşeuri periculoase de la Derna sunt amplasate în intravilanul localităţii şi, având un conţinut de gudroane acide, prezintă un pericol iminent atât pentru mediu, cât şi pentru locuitorii din zonă”.