Proiectul iniţiat de Victoria Balint – managerul Teatrului Regina Maria şi regizorul Bobi Pricop – director al Trupei Iosif Vulcan, care are ca scop atragerea adolescenţilor spre teatru, merge mai departe cu următoarea premieră, „Deşteptarea”, pe un scenariu scris de dramaturgul Doru Vatavului. Este un spectacol făcut special pentru adolescenţi, implicându-i direct.

Este şi primul spectacol în care joacă tinerii formaţi în trupa creată de Bobi Pricop, în urmă cu un an, pe lângă Trupa Iosif Vulcan. În echipă sunt 16-18 adolescenţi cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani. În spectacol există şase roluri, dar joacă şapte dintre tineri (doi alternativ), ceilalţi fiind prezenţi în spectacol în intervenţii filmate.

Premiera piesei „Deşteptarea” va avea loc în 17 şi 18 ianuarie, la Sala Mare. Biletele se găsesc pe platforma poftimcultură.ro. Scenariul porneşte de la ideea piesei „Deşteptarea Primăverii” a dramaturgului german Frank Wedekind. Doru Vatavului a construit textul după discuţii cu adolescenţii, după poveştile şi problemele lor, pentru a fi o diagnoză clară a ceea ce trăiesc ei în ziua de azi şi a felului cum sunt, sau nu sunt, înţeleşi de şcoală şi de părinţi.

„Dacă în «Deşteptarea Primăverii», tema majoră era lipsa comunicării şi lipsa informaţiei, acum trăim exact invers. Avem o suprasolicitare de informaţie şi cu toate astea, nu comunicăm. Comunicarea a dispărut sub falsul paravan al informaţiei livrate”, ne preciza Victoria Balint.

Nu este prima colaborare dintre regizorul Bobi Pricop şi dramaturgul Doru Vatavului. Cei doi au mai lucrat împreună la „Anticlimax”, un spectacol despre schimbările climatice şi rolul artei într-o criză globală, pus în scenă la Teatrul Dramaturgilor Români din Bucureşti.

Povestea unui deepfake

„Deșteptarea” este un spectacol care spune povestea Amaliei, o adolescentă de 16 ani, elevă la un liceu de elită, confruntată cu presiunea performanței și cu violența mediului online. Reușita ei la olimpiada națională de Limba română declanșează un val de reacții negative pe internet, culminând cu răspândirea unei imagini compromițătoare care începe să circule în rândul colegilor. Urmările sunt copleşitoare: rușine, izolare, stigmatizare și lipsa de sprijin din partea adulților și a instituțiilor.

Piesa urmărește reacțiile colective ale colegilor, familiilor și profesorilor, evidențiază incapacitatea societății de a interveni eficient și arată cum responsabilitatea este pasată constant. Spectacolul explorează pierderea controlului asupra propriei imagini, fragilitatea identității și maturizarea într-o lume dominată de spațiul virtual.

Un element inedit este distribuția, formată din adolescenți care joacă alături de părinții lor reali.

„Tot timpul te întrebi cum ar fi dacă s-ar întâmpla asta copilului meu. De data asta, pe scenă sunt laolaltă actorii părinți și actorii copii, și cumva ne asumăm chestia asta. În spectacolul ăsta chiar i se întâmplă copilului tău. Chiar dacă este o ficțiune, el e acolo”, precizează regizorul.

Vor fi pe scenă liceenii Anastasia Vicoveanu, Robert Balint/Filip Ionescu, Rebeca Rusu, Dania Uifăluși, Benjamin Kendi, Tudor Neagu, alături de actorii Adela Lazăr, Richard Balint/Sorin Ionescu, Alina Leonte, Răzvan Vicoveanu și Alexandru Rusu.

Din echipa tehnică fac parte: Mihai Gligan (asistent regie), Ironic Distors (muzică și creaţie video), Constantin Șimon (Programare Video), Dan Floroiu (Motion Graphic), Sergiu Domide (operare video), Cosmin Petruț (coordonator actori și liceeni), psiholog școlar Ioana Drugaș (consilier).

Dezbatere cu publicul

Regizorul Bobi Pricop ne-a dezvăluit faptul că acest spectacol este foarte aproape de o experiență cinematografică, pentru că de fapt, totul se întâmplă pe un ecran. „E despre lumea digitală a adolescenților, așa că mare parte din acțiune se întâmplă în grupuri de discuții pe Instagram. Pe scenă avem doar un ecran, iar toți adolescenții și actorii sunt în sală, printre spectatori, și le vedem feed-urile live, camerele telefoanelor”, spune regizorul.

Limbajul abordat în spectacol este exact limbajul adolescenților de azi, ţinând cont de felul în care discută pe chat-uri, cu prescurtări sau reacţii, prin meme-uri sau gifuri.

Fiecare reprezentaţie va fi urmată de discuţii cu publicul. De asemenea, în loc să organizeze o conferinţă de presă pentru a anunţa spectacolul, Bobi Pricop a preferat o întâlnire în Sala Mare a teatrului, care va avea loc vineri, 16 ianuarie, de la ora 15:00, la care sunt invitați să participe, pe lângă psihologul școlar Ioana Drugaș, profesori, directori, inspectori şcolari, părinţi, elevi, jurnalişti. Evenimentul este intitulat „Panel_TABU – Tăceri care-i costă pe adolescenţi”.

„Se va discuta despre tematicile din spectacol, tocmai în ideea de a-i ajuta și de a vedea dacă se confruntă cu situații ca acelea din spectacol, gen deepfakes, bullying online, penru a le oferi un fel de toolkit (n.red. – set de instrumente) de cum ar putea să facă față unor asemenea situații”.

Întâlnirea se organizează la teatru pe considerentul unui spaţiu „safe”, mai ales că este o temă sensibilă; la şcoală ar fi poate prea delicat, iar acasă nu e un subiect comod şi prea des abordat. Vor fi invitaţi să participe, spune Bobi Pricop, oameni care au făcut cercetare pe această temă, cum este Andra Mureșan de la Scena 9, care a scris un articol destul de amplu despre violența online. A documentat cazul de deepfake de anul trecut dintr-un liceu din Arad, unde s-a întâmplat ceva foarte asemănător cu povestea piesei. De asemenea, a fost invitată şi Mihaela Michailov, dramaturg, co-fondatoare a Centrului de Teatru Educațional Replika și profesoară de dramaturgie la UNATC „I.L. Caragiale”, care va vorbi despre rolul educativ al teatrului.

Căi de comunicare între generații

Spectacolul fiind aproape ca un film care se construiește live, autorii şi-au propus să îl poată muta destul de ușor, să se poată deplasa şi în alt oraş cu el, chiar și într-o sală de cinema.

„Ne-a interesat mai ales să creăm o punte, iar spectacolul să devină un motiv de dialog între adolescenți și părinți. Nu sunt lucruri noi pentru adolescenți, poveștile din spectacol sunt foarte apropiate de ei și relaționează cu ele aproape zilnic. Cazurile astea de deepfake, chiar dacă n-ajung de cele mai multe ori la direcțiune sau la presă, ele se întâmplă. Li s-a întâmplat inclusiv adolescenților din spectacol. Toți au văzut imagini false cu ei, în ipostaze indecente, circulând pe grupurile de elevi. Și e o teamă constantă. Deci cumva nu e ceva nou pentru ei, dar cred că e pentru prima oară când se pune tema în discuție și se pot cumva găsi căi de comunicare între generații. Cred că asta e miza proiectului”, precizează Bobi Pricop.

Planul regizorului, susţinut de managerul teatrului, este de a reuși să-i implice pe adolescenţii din trupa de teatru și în alte proiecte, în anii viitori. Festivalul dedicat tinerilor, planificat în decembrie 2025, nu s-a mai putut realiza. Regizorul speră însă să reușească să îl facă în acest an. În cadrul festivalului ar avea loc şi spectacole de lectură, dintre care s-ar alege un text pe care să îl monteze în stagiunea următoare.

„Rămâne o preocupare constantă aceea de a avea măcar o producție pe an care să se adreseze adolescenților, liceenilor, publicului tânăr”, concluzionează regizorul Bobi Pricop.

Controlul asupra propriei identităţi

Psihologul Ioana Drugaș, cu expertiză în Științele educație și Psihologie educațională, este consilier pentru spectacolul Deşteptarea:

“Pierderea identității în perioada adolescenței, dar și la orice altă vârstă, este puternic influențată de factorii externi, mai ales atunci când acceptarea de sine este fragilă. Când un adolescent se îndoiește de calitățile sale, de cine este și de care îi sunt obiectivele, fie pe termen scurt, fie pe termen lung, iar cineva îi spune cu vehemență că nu este bun de nimic, va ajunge să creadă acest lucru până în măduva oaselor.
Mai grav de atât știți când este? Atunci când cineva din mediul online, care nu îl cunoaște deloc, începe să îi transmită că are încredere în el și să îl valideze în mod fals, fără să îl cunoască cu adevărat. În acel moment devine manipulabil, ușor influențabil și cu o gândire ușor de dirijat. Când adolescenții nu găsesc încredere în oamenii de lângă ei, o vor căuta, cu siguranță, printre cei virtuali.

Mutarea în online se produce atunci când realitatea de zi cu zi nu reușește să ne satisfacă nevoile. Totul se bazează pe încredere. În mediul online, prin cuvinte scrise, este mult mai ușor să câștigi încrederea cuiva, iar de aici începe pierderea controlului: controlul asupra propriilor decizii, asupra propriilor fapte sau chiar asupra propriei identități.
Sunt semnale de alarmă care trebuie trase. Acesta este un mesaj extrem de sugestiv pentru toți actorii educaționali: DEȘTEPTAREA! Îndemnul, din perspectiva mea, se adresează adolescenților, educatorilor (părinți, profesori), dar și comunității, precum și instituțiilor publice.
Când ne deșteptăm, chiar dacă doare sau provoacă mare disconfort, facem primul pas spre soluții și spre rezolvarea problemelor cu care se confruntă copiii noștri în perioada adolescenței”.