A fost primul eveniment public al noului Arhitrect Șef, Cristina Buruiană, așa că o parte dintre foștii colegi arhitecți s-au prezentat luni după-amiază în Sala Mare a Primăriei doar pentru a-și face o impresia despre modul în care vor relaționa cu noua șefă din Primărie. Lângă aceasta a luat loc adjuncta Adriana Lipoveanu și alte două subalterne. Dintre consilierii locali, au participat pesediștii Adrian Negrea și Liviu Popa Sabău, însoțiți de arhitectul Cristian Pușcaș, social democrat de dată recentă, și udemeristul Kiss Gabor.

Grosul audienței l-au constituit, însă, cetățenii de rând, cu probleme punctuale legate de autorizarea de construcții pe propietățile deținute. Din acest motiv, din prima jumătate de oră a dezbaterii a devenit evident că planurile arhitectei de a dezbate pe temele impuse are toate șansele să eșueze.

Inaplicabil

Din start, arhitectul șef a spus că revizuirea Regulamentului de Urbanism se impune din cauza faptului că Planul Urbanistic General(PUG), în forma aprobată doar anul trecut, la capătut a vreo trei ani de muncă, este inapplicabil, în prea multe situații.

Proaspăt venită din privat, Buruiană a exemplificat cu situații concrete. Există aspecte în care PUG-ul suprareglementează, condițiile impuse crează blocaje iar anumite zone devin neconstruibile. În cazul locuințelor individuale, restricțiile de aliniere față de stradă fac ca unele parcele să fie inutilizabile.

Arhitectul s-a referit pe larg, cu înverșunare, la Studiul de risc, care face parte din PUG: „este superficial, ca să nu zic mai mult”, „nu e conform cu realitatea din teren” sau „nu a ținut seama de studiile geotehnice”, fapt care a generat blocaje și anomalii.

„În prezent, Regulamentul zice că dacă ești pe o zonă de risc maxim ai interdicție de construire. De acord cu asta. Problema apare când se constată, și sunt zeci de cazuri, că harta de risc a fost întocmită după niște criterii pe care nu le putem identifica?”, este problema ridicată de arhitectă.

În aceste condiții, una dintre cele mai importante modificări pe care Buruiană o vrea introdusă în Regulament este flexibilizarea măsurilor, care ar duce la creșterea gradului de permisivitate: „toate documentațiile de urbanism care au produs efecte juridice, planuri urbanistice zonale, de exemplu, să fie preluate, să producă efecte în paralel cu PUG”.

De asemenea, referitor la zonele de risc, Buruiană susține introducerea unei alternative pentru proprietarii terenurilor cu restricții -aceștia să își facă expertiza geotehnică care să dovedească realitatea și care să fie acceptată în locul încadrării în harta de risc.

Situația ridică o problemă de principiu: orașul a plătit degeaba banii pentru Studiul de risc din moment ce acum, un serviciu care, teoretic, ar trebui furnizat de Primărie – încadrarea într-o zonă de risc – s-ar face pe banii, deloc puțini, ai oamenilor.

Păgubos

Ulterior, discuțiile au părăsit tematica generală, dezbaterea devenind un soi de ședință de audiențe. Unul dintre participanți și-a expus situația particulară – ca proprietar al unui teren inclus de Primărie în categoria zonelor verzi, acesta nu poate construi, motiv pentru care a pus problema la maniera „Ce-mi dă mie Primăria pentru asta?”. Cu această ocazie, răbdarea arhitectei părea să fie ajuns la limită: „Asta nu mă întrebați pe mine. Eu sunt arhitect șef și nu am atribuții în „ce-mi dă mie Primăria”, adresați-va instanței dacă ați fost încadrați cu terenul în zonă verde neconstruibilă”.

Un alt participant a pus pe masă o altă speță, de asemenea particulară: deține un teren fără canalizare și, pentru 2,4 hectare, i se cere să facă un PUZ în valoare de peste 10.000 de lei, în care să cuprindă și proprietățile vecinilor pe care nu-i cunoaște.

Buruiană i-a răspuns că, între modificările propuse figurează și aceea de reducere a suprafețelor pe care Primăria va cere documentații urbanistice. Le-a arătat, apoi, obrazul, interlocutorilor din sală: „când vii la o dezbatere e de așeptat să îți faci tema înainte, să citești propunerile în discuție și să formulezi, dacă ai, puncte de vedere față de acestea”. „Am un sentiment foarte ciudat că aș fi la o audiență, ori noi suntem la o dezbatere publică”, a mărturisit ea.

A sintetizat, de fapt, boala de care suferă dezbaterile publice ale Primăriei Oradea: de regulă neluați în seamă de funcționărime, specialiștii cu puncte de vedere valabile evită Sala Mare a Primăriei iar la discuții se prezintă, în majoritate, orădenii cu probleme punctuale, în speranța că vor pune presiune pe edili.

Impredictibililor!

Cu un ton vehement, o reprezentantă a sectorului publicitate stradală a intervenit off-topic deși, dezbatere publică fiind, edilii ar trebui să accepte în discuție și alte propuneri decât cele formulate de ei. „De ce se reglementează prin PUG în publicitatea stradală când este legislație dedicată pentru acest sector? Ce se permite în Regulamentul de publicitate se interzice prin PUG”, susține aceasta. Arhitecta i-a răspuns că PUG-ul poate institui zone de protecție suplimentară. Discuția a coborât, din nou, în particular, la blocurile turn de pe Sovata, unde publicitarii au primit un refuz de a amplasa un banner pe toată înălțimea.

Partizana publicității stradale a acuzat Primăria de lipsă de transparență și predictibilitate de la un an la altul, exemplificând prin faptul că, prin interzicerea prismelor, firma sa a avut de pierdut pentru că avea un contract antamat cu LeRoy Merlin cu câteva luni înainte.

Dezbaterea a continuat pe teme mai degrabă private, propunerile de amendare a Regulamentului urmează să fie discutat și votat în Consiliul Local. Rămâne de văzut dacă pe aleșii urbei îi va certa cineva dacă se prezintă cu temele nefăcute sau dacă va conta, conform tradiției recente, doar să-și dea votul.