Natura sălbatică sau spațiile verzi neîngrijite (necosite) revine în mai multe orașe din lume, înlocuind „deșertul verde”, cum îi zice mai nou gazonului. Botaniști din întreaga lume militează pentru acest tip de spații verzi în orașe, iar administrațiile locale care au înțeles beneficiile naturii în mijlocul aglomerărilor urbane au început campanii de informare a populației, cu privire la acest subiect.

[eadvert]

Diana Codrean, un arhitect peisagist din Oradea, militează pentru aceste oaze naturale în mijlocul orașului. Aceasta a descoperit zilele trecute un „spectacol de flori de câmp lăsate să crească și să coloreze taluzul verde al malului (n.red. malul Crișului Repede înspre Calea Clujului)”.

„Am văzut o suită de specii native: printre ele Cicoare, Maci, Garoafe sălbatice și o multitudine de graminee, amestecate cu alte specii care s-au simțit confortabil la noi. Pentru unii dintre noi, care ne-am desprins de natură, prin prisma a ceea ce ne-a fost arătat ca fiind normal, îngrijit sau civilizat, astfel de amenajări pot părea neîngrijite. Fiindcă nu cunoaștem procesul de a întreține un spațiu verde de la A-Z sau pentru că nu am fost obișnuiți cu concepte și idei de ecologie urbană. Pentru alții dintre noi, aceste zone sunt adevărate minuni urbane – este și cazul meu!”, a postat Diana Codrean pe social media.

Arhitectul spune că spațiile verzi fără pesticide, pline de insecte, în mijlocul spațiului urban, este „o dovadă de dezvoltare”.

„Am făcut abuz de resursele naturii și acum e momentul să îi dăm o parte din oraș înapoi”, a precizat ea.

Aceasta militează pentru reducerea speciilor străine, exotice, din oraș, inițiativă pe care o cataloghează ca dovadă de „maturitate administrativă”.

Andrei Acs, de la Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor, ne-a vorbit despre beneficiile acestor spații verzi. „Având flori și nefiind cosită iarba, iar vegetația crescând singură, se dezvoltă populația de insecte, ceea ce înseamnă mai mulți polenizatori inclusiv pentru pomii fructiferi din oraș sau alți arbori care au nevoie de polenizare. Un loc cu natură sălbatică este și o zonă cu semințe pentru păsări, care la rândul lor curăță mediul de insecte. Este astfel un ciclu care se închide. Practic aceste pajiști susțin biodiversitatea. Pe când gazonul nu susține deloc biodiversitatea. Nu există nicio insectă sau alt animal atrase de gazon”, a explicat specialistul.

Alte beneficii sunt solul mai stabil, deoarece „multe dintre plantele cu flori au rădăcini pivotante, care merg foarte adânc, până la un metru adâncime și stabilizează solul”. Plus că terenul are o retenție de apă mai mare, pentru că nu există o evaporare puternică datorită umbririi create de plante.

„Rewilding” și beneficiile naturii sălbatice

Un studiu citat de The Guardian, într-un articol intitulat „Nu doar buruieni: cum botaniștii rebeli folosesc graffiti pentru a populariza flora uitată”, arată că „cercetătorii polenizatorilor au dovedit că multe «buruieni» urbane sălbatice se clasează foarte bine pentru cantitatea de nectar și polen pe care o oferă fiecare floare, adesea mult mai mare decât o varietate de plante de grădină”. Botaniștii au studiat, printre altele, păpădiile, scroafa de ciulin, ureche de pisică, nalba, maci.

Totodată, în „Sălbăticia urbană aduce fauna sălbatică în inima orașelor”, publicat de CNN, se vorbește despre faptul că refacerea ecosistemelor urbane duce la „consolidarea rezilienței la schimbările climatice, reducerea poluării, inversarea pierderii biodiversității și populații rezidente mai sănătoase”. Nathalie Pettorelli, om de știință senior al Societății Zoologice din Londra (ZSL) susține, în articolul CNN, că restaurarea urbană este „abordarea care urmărește creșterea complexității ecologice a ecosistemelor urbane” și că aceasta se poate face cu intervenție minimă sau deloc. World Economic Forum scrie pe această temă:

„«Rewilding» restabilește o zonă la starea sa originală, necultivată, îndepărtându-se de practica de secole de a controla și gestiona natura pentru nevoile umane. Încorporează atât vechiul, cât și noul, permițând sălbăticiei să recupereze o zonă și/sau încorporând noi elemente de design arhitectural sau peisagistic, cum ar fi vegetația în creștere pe fațadele clădirilor”. În zonele urbane, zice sursa citată, această ar putea include reintroducerea speciilor de plante native, construirea de parcuri pe terenuri goale, încorporarea unui design mai biofil atunci când se construiesc noi structuri sau pur și simplu permiterea naturii să recupereze spațiu. „O atracție majoră pentru «resălbăticie» în zonele urbane este impactul pozitiv dovedit al naturii asupra sănătății umane – în special pentru locuitorii orașului cu acces mai puțin la spațiile în aer liber”, mai arată World Economic Forum.

 

Orașe „sălbatice”

Printre orașele care acordă prioritate faunei sălbatice și habitatului, alături de dezvoltare, se află și Edmonton din Alberta, Canada. Irlanda a dezvoltat Planul „All-Ireland Pollinator” implementat între 2015 și 2020, cu o versiune actualizată care descrie planul continuat pentru 2021-2025. Dublin a creat și el un Plan de acțiune pentru biodiversitate 2015-2020, prin care a redus cosirea și utilizarea erbicidelor în parcuri, pe marginea drumurilor și în alte spații verzi și a lăsat plantele native să crească în locul gazonului încărcat cu substanțe chimice.

„Datorită acestei inițiative conduse de Consiliul Local din Dublin, 80% din spațiile verzi ale orașului sunt acum «prietenoase cu polenizatorii»”.

Propiectul Städte Wagen Wildnis („Orașele care se aventurează în sălbăticie” sau „Orașele îndrăznesc sălbăticia”), Hanovra, Frankfurt și Dessau, din Germania, au alocat parcele de teren – cum ar fi locurile fostelor clădiri, parcuri, terenuri virane etc. – unde natura este lăsată crească în voie.

„Grădinile de flori sălbatice rezultate și natura neîmblânzită vor crea noi habitate pentru speciile de plante și animale și, astfel, vor crește biodiversitatea generală a acestor orașe. De la debutul proiectului în 2016, Agenția Federală pentru Conservarea Naturii și Ministerul Federal pentru Mediu au raportat deja o toleranță mai mare la secetă a acestor zone și creșteri ale numărului de fluturi, albine, păsări, fluturi și arici”, scrie World Economic Forum.

Un obiectiv major al acestei inițiative este de a oferi mai multe oportunități de recreere și de a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor din apropiere, cu o expunere mai mare la natură.

După carantina din 2020, locuitorii din Barcelona au descoperit că natura începuse să recupereze spații din oraș, iar în mai și iunie 2020, Schema de monitorizare a fluturilor a constatat creșteri semnificative ale biodiversității: cu 28% mai multe specii în parcuri, cu 74% mai mulți fluturi și o explozie a creșterii plantelor în timpul ploilor de primăvară care a furnizat mai multe insecte pentru păsări. Ca urmare, orașul lucrează acum la crearea a 49.000 de metri pătrați de străzi „înverzite” și 783.300 de spațiu verde deschis. În plus, stupi și hoteluri de insecte au fost dispersate în tot orașul, precum și 200 de turnuri de cuibărit cu păsări și lilieci pentru a încuraja și mai multă biodiversitate.

Beneficiile pajiștilor naturale cu flori de câmp:

– nu sunt stropite cu pesticide
– nu au nevoie de folie anti-buruieni (plastic care afectează în fond calitatea spațiului verde)
– nu au nevoie de îngrășăminte, ele contribuind de fapt la îmbunătățirea calității solului – pot fi considerate Regenerative
– contribuie la salvarea și cultivarea speciilor noastre locale, native