Procurorii anticorupție îl acuză pe fostul demnitar mai multe infracțiuni: abuz în serviciu serviciu (12 acte materiale), fals intelectual (12 infracțiuni) și fals în înscrisuri sub semnatură privată (3 infracțiuni). Procurorii anticorupție îl acuză că din această demnitate ar fi acționat pentru ca o persoană angajată în funcția de consilier personal să-și încaseze salariul pe o perioadă de 12 luni fără ca aceasta să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activități la care era obligată prin contractul de muncă.

[eadvert]

În plus, DNA îl acuză pe Bodog că ar fi semnat în locul consilierei o serie de acte. În 2019, senatorii au respins o solicitare similară cu privire la Florian Bogog, ulterior procurorii obținând date privind comiterea de către acesta a altor patru infracțiuni.

Procurorul șef al DNA a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de senatorul orădean Florian Bodog.

Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Bogog are în vedere faptul că, în acest moment, există suspiciuni rezonabilă că demnitarul ar fi acționat în mod direct pentru ca o persoană angajată în funcția de consilier personal să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract. Totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.

„Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, demnitarul (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că persoana angajată în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu a luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obținut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 75.656 lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.

În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, în vederea producerii de consecințe juridice, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere”, a arătat DNA, într-un comunicat de presă.

Nu este prima solicitare de acest fel din partea DNA.

La data de 23 septembrie 2019, Senatul a respins o cerere similară a DNA de încuviințare de începere a urmăririi penale a aceluiași demnitar.

„Ulterior, au rezultat date și indicii rezonabile privind săvârșirea, de către fostul ministru, și a altor infracțiuni, respectiv trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum și a unui alt act material care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu”, mai precizează DNA.

DNA a atașat cererii transmise și referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și volumele cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

„Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P. În prezent, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție”, mai arată DNA.