Un volum despre poezia populară şi folclorul literar, o carte născută din dorinţa de a nu pierde această comoară descoperită la ţară- folclorul. O carte în care se face o sinteză a evoluţiei poeziei populare, concepută în două părţi: o parte care are ca temă poezia lirică şi o parte care are ca temă poezia epică. Florica Bradu s-a concentrat în volumul „Dor şi neuitare. Poezii şi obiceiuri din Crişana” asupra principalelor teme descoperite în poezia populară din Bihor, Arad, Satu Mare şi Sălaj. Fosta profesoară Florica Bradu, fidelă dictonului „vorba volent scripta manet”, a analizat poezia populară din perspectiva genului în care aceasta se încadrează: ritaulic, epic, liric, dar şi prin prisma zonei etnofolclorice din care a fost culeasă. În cartea sa, marea interpretă redă publicului un adevărat patrimoniu.
Evenimentul de lansare a cărţii va avea loc, marţi, 30 iunie 2015, de la ora 17:00, în Sala „General Traian Moşoiu” a Primăriei Municipiului Oradea. Florica Bradu a mai abordat tema obiceiurilor şi tradiţiilor aşa cum le-a aflat din poezia populară într-o ediţie de colecţie a Jurnalului naţional.
Atunci spunea că poezia ceremonialului de naştere, de exemplu, nu este foarte bogată din punct de vedere literar, dar are o magie specială pentru copil, prin cuvinte dulci, încărcate de dragostea mamei, cântate pe melodii duioase şi calme, cum numai mamele le pot cânta. În opinia Floricăi Bradu, un însemnat loc în repertoriul liric tradiţional îl are cântecul de înstrăinare. „Feciorul plecat în armată sau chiar la război, sugerează mamei sale, suita semnelor cosmice care i-ar putea vesti de bine sau ar putea să-i descifreze sfârşitul: «De-ai vedea un noruţ greu/ Să ştii, mamă, că mi-i rău;/ De norul s-ar limpezi/ Să ştii, mamă, c-oi trăi; de rămâne încruntat/Să ştii, mamă, c-am picat». Se pare că intervenţia acestor semne cosmice se poate regăsi numai în această legătură dumnezeiască între mamă şi puiul ei”, spunea artista.
Extrem de emoţionante pentru marea interpretă sunt cântecele de nuntă, în care mireasa îşi lasă în prag părinţii şi porneşte alături de alesul său.
„Despărţirea fetei de mamă, prin căsătorie, este marcată de cântece care exprimă solemnitate şi dramatism prin versurile lor: «Gată-ţi, fată, lădiţa/ Că meri de la măicuţa// Ieşi, măicuţă, pân-afară/ Şi pune proptă la soare!/ Să fie ziua mai mare/ Să mai stau la dumetale!»”, preciza şi exemplifica Florica Bradu.
Vor vorbi despre carte şi despre personalitatea autoarei PS Virgil Bercea, episcopul greco-catolic al Oradiei, respectiv renumiţii folclorişti bihoreni Miron Blaga şi Crăciun Parasca. Cartea a apărut la Editura Primus.
Citiți principiile noastre de moderare aici!