Cercetările au scos la iveală că ar fi folosit până și copii după cărțile de identitate ale unor rude.

[eadvert]

Una dintre cele două femei a recunoscut faptele, însă cealaltă s-a prevalat de dreptul la tăcere și a contestat toate probele. Judecătorii au constatat că faptele de care au fost acuzate s-au prescris încă din 2022, dar le-au obligat să achite peste 93.000 de lei IFN-ului la care au lucrat și pe care l-au păgubit.

În plus, a fost dispusă confiscarea specială, de la fiecare dintre ele, a puțin peste 24.000 de lei. Sentința dată zilele trecute de Curtea de Apel Oradea este definitivă.

”Conlucrare” pentru falsificarea actelor

În rechizitoriul întocmit în iulie 2021 și menționat în hotărârea instanței de fond, publicată pe portalul Rejust,, procurorii Parchetului Bihor menționau că Dana F. a fost trimisă în judecată pentru înșelăciune, fals în înscrisuri oficiale și sub semnătură privată și uz de fals, în timp ce Florica P. era acuzată de complicitate la înșelăciune, fals în înscrisuri și uz de fals. Faptele au fost comise, arătau anchetatorii, pe parcursul unui an, între august 2016 și iulie 2017, când cele două activau ca agente de credite la un IFN din Oradea.

Ele ar fi întocmit în fals 110 înscrisuri sub semnătură privată, printre care și adeverințe de venit, dar și 16 declarații notariale. Pe baza acestora, dar și prin folosirea, fără ca titularii să știe, a unor copii după cărți de identitate sau cupoane de pensii, au contractat 25 de împrumuturi pentru sume cuprinse între 1.800 de lei și 10.000 de lei.

În timpul anchetei, Dana F. a recunoscut că a încheiat contractele de credit fără ca persoanele care, chipurile, solicitau împrumuturile să se prezinte în faţa sa. Colega sa ar fi făcut rost de copii după acte de identitate, spunea femeia care a explicat cum ”conlucrau” pentru falsificarea adeverințelor de venit: ”ea fiind cea care completa datele clienților, iar inculpata (Florica P. – n. red.) aplicând ștampilele. Cu referire la înscrisurile pretins emise de notar, inculpata a arătat că ea îi indica numitei (Florica P. – n. red.) ce domicilii să insereze.”

Criminaliștii din Poliția Bihor au confirmat că semnăturile de la rubricile “client” au fost ”executii din fantezie”, fiind făcute, în cele mai multe dintre cazuri, de către Dana F., care ar fi completat și adeverințele de venit.

Cum au ajuns buletinele ”solicitanților” la agentele de credit

În schimb, Florica P. nu a recunoscut nicio acuzație, iar în timpul anchetei a invocat dreptul la tăcere. Procurorii aveau însă împotriva ei declarația celeilalte inculpate, relatările martorilor care susțineau că i-au dat copii după actele de identitate, dar și interceptări ale unor convorbiri dintre cele două agente de credite. În plus, ea a mai fost cercetată pentru fapte similare, observau procurorii.

Cealaltă inculpată a mai dezvăluit că, după ce polițiștii au făcut o percheziție în acest dosar, Florica P. i-ar fi cerut să nu declare nimic în legătură cu acuzațiile aduse.

Audierile celor în numele cărora au fost contractate împrumuturile au arătat că niciunul nu solicitase vreun credit. Printre ei se aflau rudenii ale Floricăi P., printre care cumnata ori fosta soacră, ultima bănuind că inculpata i-a obținut actul de identitate când a însoțit-o pentru o internare în spital.

O altă martoră spunea că discutase cu agenta de credite despre obținerea unor fonduri europene și îi lăsase o copie a cărții de identitate, iar un bărbat își amintea că i-a dat Floricăi P. documentul de identitate cu ocazia vânzării unei mașini.

Anchetatorii au mai aflat că persoanele pe numele cărora au fost emise adeverințele de venit nu au fost niciodată angajate la societățile indicate în acte, fapt confirmat atât de administratorii firmelor, cât și de ITM Bihor. În plus, biroul notarial invocat în documentele folosite de agentele de credit a transmis că în arhiva sa ”nu există declaraţiile notariale care fac obiectul cauzei, acestea fiind falsificate”.

Salvate de prescripție

La un moment dat, în aprilie 2017, un bărbat a aflat că pe numele său a fost obținut un împrumut de la IFN-ul la care lucrau cele două agente. A luat legătura cu inculpatele care i-au spus că a fost o greșeală și i-au cerut să renunțe la sesizare. Când a întrebat-o pe Florica P. de unde a avut copia actului său de identitate, aceasta i-ar fi spus că ”ar fi obţinut-o de la un birou de executare silită, fără a preciza denumirea acestuia”.

Judecătoria Oradea a observat că termenul de prescripţie de 5 ani s-a împlinit în iulie 2022, astfel că a dispus încetarea procesului penal în mai 2023. Le-a obligat însă pe cele două să plătească IFN-ului despăgubiri civile de peste 93.000 de lei și a dispus confiscarea specială de la fiecare a câte 84.000 de lei.

Ulterior, Curtea de Apel Oradea a redus sumele supuse confiscării speciale la câte 24.594 de lei, o parte din sumele împrumutate fiind achitată.