Datele oficiale arată că acești lucrători ocupă în principal locuri de muncă slab calificate sau pe care angajatorii locali le acoperă tot mai greu cu forță de muncă autohtonă. Potrivit datelor furnizate la solicitarea Jurnalului bihorean (Bihon.ro) de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor, la sfârșitul lunii februarie 2026 erau înregistrate 3.256 de contracte individuale de muncă active pentru cetățeni din afara Uniunii Europene, corespunzătoare unui număr de 3.150 de salariați.

Evoluția din ultimii ani indică o creștere constantă. În anul 2023 erau înregistrați 2.286 de salariați non-UE. Numărul acestora a crescut în 2024 la 2.853 de persoane, iar la finalul anului 2025 ajunsese la 3.089. În prezent, în 2026, sunt 3.150 de angajați proveniți din state din afara Uniunii Europene care lucrează în județul Bihor.

Majoritatea covârșitoare a contractelor de muncă sunt cu normă întreagă și pe durată nedeterminată. Din totalul contractelor active, 3.089 sunt cu normă întreagă, iar 3.001 sunt pe durată nedeterminată, ceea ce arată că angajatorii nu îi utilizează doar pentru muncă sezonieră, ci ca soluție stabilă pentru deficitul de personal.

În ceea ce privește distribuția pe sexe, aproximativ 1.980 dintre angajați sunt bărbați, 581 sunt femei, iar pentru 589 de persoane sexul nu este determinat în baza datelor disponibile, deoarece nu toate înregistrările permit identificarea acestui element.

Domeniile în care lucrează cei mai mulți muncitori străini

Datele ITM arată că lucrătorii proveniți din afara Uniunii Europene sunt concentrați în câteva sectoare economice în care deficitul de personal este constant. Cel mai mare număr de contracte active se regăsește în industria prelucrătoare, unde lucrează 856 de persoane. Un alt sector important este transportul și depozitarea, cu 414 angajați. Comerțul concentrează 304 salariați non-UE, în timp ce în construcții lucrează 291 de persoane. Domeniul hotelurilor și restaurantelor are 297 de angajați proveniți din afara Uniunii Europene, iar activitățile de salubritate și gestionare a deșeurilor însumează 292 de salariați. Agricultura completează lista principalelor sectoare cu 197 de lucrători.

În alte domenii prezența este mult mai redusă. De exemplu, în sectorul informațiilor și comunicațiilor sunt înregistrați 49 de angajați non-UE, în sănătate și asistență socială 34, iar în învățământ doar 19 persoane.

Structura pe vârste arată că cea mai mare parte a lucrătorilor străini se află în categoria activă a pieței muncii. Cei mai mulți, 1.605 persoane, au vârste cuprinse între 30 și 49 de ani. Alți 709 angajați au între 18 și 29 de ani, iar 237 de persoane au între 50 și 65 de ani. Pentru 599 de salariați vârsta nu poate fi determinată din datele disponibile.

Inspectorii de muncă verifică periodic modul în care sunt respectate drepturile lucrătorilor străini. În cursul anului 2025, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a efectuat 39 de controale privind respectarea legislației în cazul angajării cetățenilor din afara Uniunii Europene. Patru dintre aceste verificări au fost realizate împreună cu reprezentanții Serviciului pentru Imigrări Bihor.

În urma controalelor au fost aplicate opt sancțiuni, dintre care cinci avertismente și trei amenzi în valoare totală de 23.000 de lei. Printre neregulile constatate s-au numărat lipsa evidenței orelor de muncă, neprezentarea contractului individual de muncă la sediul angajatorului, transmiterea cu întârziere a contractului în registrul electronic de evidență a salariaților, lipsa avizului de muncă pentru un cetățean din Nepal sau neacordarea indemnizației în perioadele de reducere ori întrerupere temporară a activității.

Mii de cereri pentru angajarea de muncitori străini

Pe lângă datele privind angajații existenți, statisticile Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor arată că cererea din partea firmelor rămâne ridicată.

De la începutul anului 2026, 140 de companii au solicitat 1.794 de adeverințe necesare angajării de cetățeni din afara Uniunii Europene. În anul precedent, solicitările au fost semnificativ mai numeroase. În 2025, 690 de firme din județ au cerut 7.883 de adeverințe pentru recrutarea de muncitori non-UE. Țările din care provin cel mai frecvent acești lucrători sunt Bangladesh, Sri Lanka, Taiwan, China, Republica Moldova, Turcia, Nepal, Etiopia, Egipt și India.

Lista meseriilor pentru care angajatorii solicită forță de muncă din afara Uniunii Europene confirmă tendința observată pe piața muncii. Cele mai multe poziții sunt slab calificate. Cea mai mare parte a solicitărilor vizează muncitori necalificați, unde în 2025 au fost înregistrate peste 4.600 de cereri. Alte ocupații frecvente sunt șoferi, manipulanți de marfă, ajutori de bucătar, femei de serviciu, curieri sau instalatori. De asemenea, există cereri pentru dulgheri, fierari betoniști, cameriste sau lucrători în curățenie.

Există și solicitări pentru meserii specializate, precum programatori, ingineri sau tehnicieni CNC, însă acestea reprezintă doar o mică parte din total.

„Nu reprezintă un pericol pentru piața muncii”

Directorul AJOFM Bihor, Békési Csaba, afirmă că lucrătorii din afara Uniunii Europene nu afectează piața muncii locale, deoarece sunt angajați în special în domenii unde angajatorii întâmpină dificultăți în a găsi personal.

„Ei nu reprezintă un pericol asupra pieței muncii, având în vedere că majoritatea sunt angajați pe locuri de muncă fără calificare sau cu calificare joasă, locuri de muncă nedorite pe piața muncii de către forța de muncă autohtonă. Ei reprezintă un «buffer» pentru nevoile de moment ale angajatorilor și așa trebuie să rămână”, a declarat acesta.

Potrivit directorului AJOFM Bihor, una dintre principalele dificultăți în angajarea muncitorilor străini nu este lipsa cererii din partea companiilor, ci procedura administrativă complicată pentru obținerea tuturor documentelor necesare.

Békési Csaba explică faptul că situația României diferă de cea a statelor vest-europene. În trecut, multe țări din vestul Europei și-au acoperit deficitul de forță de muncă apelând la lucrători din statele estice mai puțin dezvoltate. România nu mai are însă această rezervă de personal și trebuie să completeze deficitul cu muncitori proveniți din afara Uniunii Europene.

În prezent, contingentul național pentru lucrători străini a fost redus de la 100.000 la 95.000 de persoane. Totuși, autoritățile estimează că nici această limită nu va fi atinsă în cursul acestui an.

Datele oficiale arată că lucrătorii din afara Uniunii Europene devin treptat o componentă stabilă a pieței muncii din județul Bihor. Deși numărul lor este încă relativ redus raportat la totalul angajaților, evoluția constantă din ultimii ani indică faptul că dependența anumitor sectoare economice de această forță de muncă va continua să crească. Pentru angajatori, acești muncitori reprezintă o soluție la lipsa personalului, în timp ce pentru autorități provocarea rămâne simplificarea procedurilor administrative și monitorizarea condițiilor de muncă.