Mai mulți orădeni au semnalat prezența șerprilor în preajma blocurilor, în grădinile acestora. Mulți sunt îngrijorați, dar specialiștii spun că nu avem motive, deoarece nu există șerpi veninoși în Oradea.

[eadvert]

„În mod normal, dacă nu este vreun exemplar abandonat de cineva, în Oradea nu sunt șerpi veninioși. În zona noastră sunt șerpi de casă, specie inofensivă, dar ca și orice animal reacționază dacă este atacat – călcat. Chiar și în cazul în care mușcă, nefiind veninios, nu reprezintă un pericol”, ne-a spus Dorina Radoveț, consilier în cadrul APM Bihor.

„Atenție, vă rugăm închideți ușile blocului, șerpi în fața blocului!’’ Așa sună un anunț la intrarea într-un bloc din Rogerius, strada Milcovului.

Localnicii se tem că șerpii le-ar putea intra în apartamente. „Eu locuiesc la parter și de când au apărut șerpii mă gândesc cu groază că ar putea intra în casă”, ne-a spus o locatară a blocului din Oradea.

„Eu am copii mici și de multe ori ies în fața mea din bloc. Acum sincer îmi este frică când ieșim afară și nu îi las să iasă decât după ce ies eu și verific dacă totul este în regulă. Chiar dacă nu sunt veninoși poți să calci din greșală pe ei și e suficientă sperietuta chiar și pentru un adult, nemaivorbind de copii”, spune o tânără mămică din zona Rogerius.

Locatoarii spun că apariția șerpilor poate fi pusă și pe seama faptului că în apropierea blocului este un teren retrocedat unde nu s-a mai cosit de multă vreme.

Herpetologii spun că șerpii sunt văzuți mai ales în orașe pentru că acolo au șanse mai mari să intre în interacțiune cu oameni. Ei sunt activi în această perioadă în toate habitatele, inclusiv în habitatele naturale. Șerpii au început să fie văzuți mai des în orașe pentru că orașele s-au extins foarte mult în habitatele naturale ale șerpilor și nu doar ale șerpilor, ale tuturor animalelor și atunci acele animale nu prea au de ales și supraviețuiesc o parte din ele în contact cu oamenii, adică în zone urbanizate, iar alte specii dispar în timp.

Șerpi veninoși la munte

Specialiștii spus că speciile periculoase de șerpi, cum ar fi viperele se întîlnesc în special în zonele montane.

„Întâlnirile cu şerpii pe munte devin din ce în ce mai dese şi în cele mai nebănuite locuri. Trei sferturi dintre muşcăturile de şarpe apar la persoanele care prin proprie decizie ating şerpi şi sunt imprudente. Şerpii veninoşi nu ataca decât atunci când sunt atacaţi sau surprinşi. Dacă locuiţi sau călătoriţi în zone in care există şerpi, îmbrăcaţi haine ce vă acoperă picioarele. Nu păşiţi, nu vă aşezaţi pe pământ, nu mutaţi lespezi de piatră înainte de a verifica locul. Dacă aţi observat un şarpe la distanţă, ocoliţi-l fără a-l provoca, iar dacă e foarte aproape, rămâneţi nemişcat, pentru că, în general, se îndepărtează singur”, arată Salvamont Salvaspeo Bihor.

Singurele specii de șerpi veninoși din România sunt viperele, răspândite neuniform pe tot teritoriul țării.

Măsuri de prim ajutor

Manifestările clinice ale mușcăturii de viperă depind de mai mulți factori: cantitatea de venin injectat, localizarea mușcăturii, starea de sănătate a victimei. Veninul poate să ducă la apariția unor efecte atât locale cât și sistemice (ale întregului organism), urmate rareori de deces, decesele survenind în special la copii (din cauza unei doze mai mari de venin raportat la greutate) și la vârstnici.

Semnele și simptome ale mușcăturii de viperă pot fi: locale -urme ale mușcăturii, edem („umflare”) local, flictene (vezicule) hemoragice; sistemice (generale) febra, transpirații, greață, vărsături, dureri abdominale, diaree, lipotimie („leșin”), dificultăți de respirație, durere toracica, convulsii, coma, alte manifestări neurologice, hemoragii, urticarie, soc anafilactic (edem al feței, limbii, cailor aeriene, dificultăți de respirație, șoc tensiune arteriala prăbușită, puls periferic nepalpabil).

Măsurile de prim ajutor constau în: liniștirea pacientului, evitarea mobilizării inutile a acestuia; acesta va fi așezat întins pe spate (sau în poziție laterală de siguranță, dacă este inconștient ) într-un loc sigur, la adăpost de un eventual alt atac al șarpelui și apelarea Numărului Unic de Urgență 112 sau a Dispeceratului Național Salvamont, pentru a anunța evenimentul și a oferi detalii asupra stării victimei și a localizării acesteia (eventual coordonate GPS). Se curăță plaga cu apă oxigenată sau cu apă curată, se scot eventualele inele, brățări sau altele asemenea de la nivelul membrului mușcat deoarece în caz de apariție a edemului, înlăturarea lor va fi foarte dificilă, iar acestea vor acționa ca un garou.

Proximal de plaga mușcată se aplică un pansament cu o fașă elastică pentru a încetini diseminarea veninului pe cale limfatică. Bandajul elastic se scoate numai la spital, după administrarea serului antiviperin (dacă acesta este indicat). Bandajul nu trebuie aplicat prea strâns, pentru a nu împiedica circulația sanguină arterială, cât „să se poată introduce un deget sub bandaj”.

Nu se practică incizii sau „cauterizări” la nivelul mușcăturii, nu se „stoarce” plaga, nu se recomandă aplicarea de gheață sau garou, nu se aplica diverse substanțe sau curent electric la nivelul plăgii, nu se încearcă capturarea șarpelui, nu se recomandă utilizarea dispozitivelor de aspirație a veninului, nu se aspiră veninul cu gura.

Membrul mușcat se imobilizează într-o atelă, pentru a împiedica contracțiile musculare care favorizează circulația limfatică; membrul respectiv va fi menținut în poziție neutră sau mai jos decât nivelul cordului și nu mai sus decât acesta;

Șocul anafilactic se tratează de urgență prin administrarea de Adrenalină, existând în farmacii sisteme de auto-injectare cu Adrenalină (Anapen, Epipen) intramuscular, acestea putând fi incluse în baremul trusei de prim – ajutor (daca persoana se cunoaște cu alergii severe). Pe lângă administrarea de Adrenalină este utilă și administrarea de antihistaminice (acestea pot fi administrate și în reacțiile anafilactice mai ușoare, iar Adrenalina se administrează doar în formele severe – șoc anafilactic);

În caz de instalare a stopului cardio-respirator se aplică manevre de resuscitare cardio-pulmonară. Pacientul va fi transportat la spital pe targă, evitându-se mobilizarea acestuia (pacientul nu va umbla).

Serul antiviperin se va administra doar la spital, dacă gradul de toxicitate este moderat-sever.

Salvamont Salvaspeo Bihor vă indeamnă la multă atenție și responsabilitate. Când sunteți pe munte, întotdeauna puteți fi expuși unui factor de risc, mai mult sau mai puțin identificat.