Cu o formare în robotică la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și o carieră construită în zona de cercetare-dezvoltare a companiei Bosch, unde a ocupat roluri de inginer software, manager de proiect și asistent executiv, Răzvan Pătcaș a ales în 2022 să se mute la Oradea și să preia conducerea Parcului Științific și Tehnologic. A venit într-un moment în care proiectul era la început și a avut libertatea de a-i seta strategia și direcțiile de dezvoltare. Miza: crearea unui ecosistem de inovare într-un oraș care a crescut accelerat industrial, dar care încearcă acum să facă pasul spre tehnologie și cercetare aplicată.

Un hub de inovare construit pentru viitor, nu pentru profit imediat

Parcul Științific și Tehnologic Bihor, realizat de Consiliul Județean din fonduri europene, a fost gândit ca un hub care să faciliteze transferul tehnologic între mediul universitar și cel de afaceri. Infrastructura este una consistentă: peste 5.000 mp; 36 de birouri; cinci laboratoare tehnice; amfiteatru de 300 de locuri; săli de conferințe; spații de colaborare; echipamente precum imprimante 3D, CNC în cinci axe, scanere 3D sau servere pentru inteligență artificială.

În 2025, parcul a înregistrat venituri de 831 de mii de lei, în creștere semnificativă față de anul anterior, dar și cheltuieli de aproximativ 1,2 milioane de lei. Pentru managerul Răzvan Pătcaș, aceste cifre nu definesc însă succesul.

„Depun eforturi considerabile pentru a nu fi o «gaură neagră» pentru administrația locală. Dar rolul administrației nu este de a închiria spații sau de a face cercetare, ci de a dezvolta regiunea. Beneficiul real apare în momentul în care o companie decide să dezvolte un produs în Bihor, să angajeze specialiști, să intre în competiție pentru contracte de cercetare. Toate aceste activități creează un efect compus, care aduce activități economice avansate în oraș”, explică acesta.

Pe scurt, nu chiria sau veniturile directe sunt indicatorul principal, ci capacitatea parcului de a genera activitate economică și de a atrage proiecte cu valoare adăugată mare.

Un exemplu concret este compania Zala Medical, care și-a relocat proiectul din Cluj-Napoca la Oradea și dezvoltă aici implanturi medicale personalizate din titan. Practic, pornind de la investigațiile pacientului, sunt create modele digitale și ulterior piese adaptate perfect, cu impact direct în reducerea timpilor de operație și creșterea preciziei intervențiilor. Până acum, peste 30 de pacienți au beneficiat de astfel de soluții.

Un proiect care crește, dar într-un context dificil

La nivel operațional, parcul funcționează în prezent cu doar doi angajați, iar gradul de ocupare a depășit 50%, în creștere față de anul anterior. Activitatea s-a concentrat în prima etapă pe închirierea spațiilor și pe generarea de venituri din exploatare, inclusiv din evenimente și servicii conexe.

„Am fost nevoiți să ne concentrăm pe operaționalizarea clădirii pentru a aduce cât mai repede venituri din chirii, cafenea sau spații de evenimente. Am amânat extinderea personalului și funcționăm cu o echipă de doar doi oameni”, spune Pătcaș.

Planurile pe termen mediu vizează activarea laboratoarelor prin servicii de consultanță, inginerie, evenimente tehnice și colaborări cu mediul universitar, însă acestea depind direct de resursele financiare și de posibilitatea extinderii echipei. Contextul global nu ajută.

„Trecem printr-o perioadă extrem de turbulentă. Investițiile în cercetare și dezvoltare produc rezultate pe termen lung, iar șocurile din ultima perioadă au dus la oprirea multor proiecte”, explică managerul.

În plus, există limitări structurale: numărul redus de companii care investesc în cercetare și dezvoltare, dar și o masă critică relativ mică de specialiști în acest domeniu la nivel local.

Avantajele Oradiei și problema reală: plecarea tinerilor

În competiția cu orașe precum Cluj-Napoca sau Timișoara, Oradea mizează pe infrastructură, calitatea vieții și ecosistemul industrial deja existent.

„Infrastructura excelentă, calitatea vieții și numărul mare de companii din parcurile industriale, care sunt deschise pentru colaborare și au expertiză, sunt avantaje reale”, spune Pătcaș.

Parcul vine în întâmpinarea companiilor de tehnologie care iau în calcul investiții în Bihor, oferindu-le nu doar spații, ci și acces la echipamente, servicii de cercetare și o rețea de parteneri. De altfel, firmele pot închiria birouri sau săli de evenimente și pot folosi laboratoarele sau serviciile de inginerie, fără a fi obligate să o facă, dar cu încurajarea explicită de a dezvolta proiecte în acest sens.

Colaborarea cu Universitatea din Oradea este un element cheie: instituția pune la dispoziție experți și infrastructură, existând premise pentru proiecte comune cu mediul de afaceri. Cea mai mare problemă rămâne însă alta: migrarea tinerilor.

„Fenomenul de brain-drain, migrarea tinerilor cu potențial mare pentru tehnologie și inginerie din Oradea către alte centre universitare mai mari, mi-a depășit cu mult așteptările și este extrem de dificil de ameliorat”, afirmă managerul.

În acest context, rolul parcului devine unul strategic: nu doar să atragă companii, ci să creeze motive reale pentru ca specialiștii să rămână sau să revină. Parcul Științific și Tehnologic din Oradea pregătește terenul pentru următoarea etapă de dezvoltare: cea a inovării. Iar succesul lui nu se va măsura în bilanțuri contabile, ci în capacitatea de a schimba structura economică a regiunii.