Aflat în vizită în Bihor, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a prezentat și efectele nocive ale fenomenelor de început de an, pe lângă planurile și agenda ministerială. Astfel, debutul pandemiei de Covid 19 s-a suprapus peste o perioadă secetoasă, la început de an, a punctat clujeanul.

Pe stoc

El a precizat că „sunt zone în care se înregistrează pierderi datorită stocurilor. S-a schimbat foarte mult comportamentul de consum al românilor. Pe lângă restricțiile de circulație, pe lângă că tot ceea ce înseamnă HORECA a fost închis și bună parte din producție a fost destinată pentru HORECA, oamenii cumpără mai puțin. Dacă în toamna trecută discutam despre aplicarea legii privind prevenția risipei alimentare și eram prima țară care am aplicat această directivă, acum ne confruntăm cu stocuri. Avem stocuri foarte mari la carnea de pasăre, la carnea de porc, la vită și la produsele lactate”, a spus ministrul.

Dintre măsurile de sprijin a fermierilor pe perioasa pandemiei, Oros a menționat reducerea birocrației în relația instituțiilor de specialitate cu proprietarii de tren. Pentru că criza sanitară s-a suprapus peste o primăvară secetoasă, ministrul a anunțat că se pregătesc semnficative plăți compensatorii pentru culturile calamitate, dar a refuzat să enunțe vreo valoare, ca să nu creeze expectanțe.

Bani pentru irigații

„Am identificat o sumă importantă la Ministerul Economiei cu care îi ajutăm pe fermieri să își cumpere echipamente, pentru că sunt locuri în care, deși apa ajunge pe canalele principale, unii nu au posibilitatea să irige pentru că nu au echipamente de udare”, a spus ministrul. După inventarierea suprafețelor de teren calamitate de secetă, se va institui un program de compensații.
Ministerul are în plan scheme de sprijin pentru cei care angajează sezonieri și zilieri.

„Am identificat o sumă cu colegii de la Ministerul Fondurilor Europene și împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale facem o schemă de sprijin pentru cei care angajează sezonieri și muncitori zilieri”, a declarat Oros, precizând că „am identificat o sumă de 50 milioane din programul POCU, program care nu putea fi derulat din cauza restricțiilor”, bani care, vor fi folosiți ca „despăgubiri în sumă forfetară, fermielor până la 5.000 de euro și 50.000 euro procesatorilor, din banii euro neutilizați, maxim 1% din disponibilul pe care România l-a avut pentru Dezvoltarea Rurală, limita fiind de 80 milioane euro”.

„Am mai găsit 80 de milioane euro din măsuri neaccesate sau accesate în pondere foarte mică, bani pe care o să îi dăm prin același fel de scheme”, a precizat el.

Tânărul fermier, revenit acasă

Adrian Oros a spus că va continua și anul acesta programul „Tânărul fermier”, cu scopul stabilit inițial – atragerea tinerilor spre această muncă aspră, cu privațiuni.

„La noi în țară nu a fost foarte bine monitorizat, astfel încât aceștia să își consolideze situația la țară”, a comentat ministrul.

Pentru 2020, programul de 43 milioane euro va fi împărțit în două destinații: 20 de milioane vor merge către tinerii români care acesează programul și diferența, pentru „tinerii care vor să aceseze aceste fonduri și care lucrează de ani de zile în străinătate și au căpătat deprinderi importante”. Guvernul i-ar aduce acasă, să fuctifice în țară ce au învățat afară. De asemenea, din 2020, tinerii fermieri vor putea primi în concesiune până la 50 de hectare teren, din terenul statului, acolo unde există suprafețe disponibile.

„Niciodată până acum nu s-a dat tinerilor fermieri, deși există o lege care spune că ei sunt prioritari. Aceste suprafețe au fost date altor fermieri, nu prea tineri dar mai șmecheri”, a comentat Oros.

Seceta și moștenirea…

Ministrul a mai spus că e de așteptat ca, în anii care vin, seceta să fie tot mai acută, „suntem într-o zonă e Europei supusă deșertificării, precipitațiile s-ar putea să fie tot mai puține”.
Oros l-a pomenit pe predecesorul său, Petre Daea, pe care îl acuză de raportări ca-n Epoca de Aur: programul de irigații, spune Oros, trebuia să fie de un miliard de euro și să repare toată infrastructura de irigații vechi, făcută până în 1990 și să deservească 2 milioane de ha. „În martie am dat drumul la apă pe canale și am observat că putem iriga 320 mii de hectare, deși dl. Daea spunea că mi-a dat la cheie o suprafață irigabilă de 840 mii de hactare…” Oros spune că subalternii de prin instituții i-au raportat că și în anii trecuți, tot pe acolo s-a situat suprafața irigabilă, deși raportările erau de vreo trei ori mai mari.

„Trebuie să folosim rețeaua hidrografcă a țării într-un mod mult mai inteligent”, e cerința sa, cu exemplul că apa de la Dunăre este împinsă uneori și șapte trepte în sus, până la fermieri, mai ales în Constanța. Asta înseamnă costuri mari și randament final redus.

„Sunt țări mai secetoase decât noi, Spania și țări din Africa, dar care au producții mai bune, pentru că folosesc apa mai parcimonios, mai inteligent”, zice ministrul, apreciind că ar trebui să copiem aceste exemple.

Exportăm subvenții

Oros a reluat mai vechea problemă a lipsei de randament din agricultură-alimentație. El zice că, deși „am avut în ultima vreme producții foarte mari, pentru că a plouat, în balanța comercială a țării nu se vede nimic, dimpotrivă. În 2013 eram pe o balanță pozitivă” dar din 2018 – 2019, în România s-a depășit cu un miliard de euro deficitul dintre ce se importă și ce ce exportă în domeniul alimentar: „noi exportăm produse de bază și animale vii, adică exportăm subvenții, și importăm hrană procesată, cu mare valoare adăugată. Exportăm grâu și importăm aluat și făină, exportăm soia și importăm șroturi de soia pentru animale; exportăm legume și importăm conserve”.

La mână traderilor

Ministrul s-a referit și la incidentul închiderii exporturilor extracomunitare, la început de an, pe fondul crizei sanitare. În martie, zice Oros, și datorită rumorii care s-a creat că vine foametea, ritmul cu care se exportau cereale era aproape dublu față de martie din anul precedent.

„Și atunci, neavând altă pârghie, am fost obligați să oprim exporturile până am ajuns la masa discuțiilor cu marii traderi și am reuișit să ne garanteze că vor rămâne suficiente cereale și produse de bază în România până la recoltă. Asta suntem, o agricultură meteodependentă, securitatea noastră alimentară depinde de câțiva traderi”, e concluzia sa.

Discuțiile cu traderii s-au încheiat cu garantarea necesarului de cereale pentru alimentație, al țării de 2,2 – 3 milioane tone de grâu pe an, 550 mii tone semințe pentru semănat și 3 milioane tone ca furaje.
„Chiar dacă în Moldova și Dobrogea producțiile vor fi mult diminuate, cerealele pentru consumul intern va fi asigurat. Nu sunt date să crească prețurile, vom asigura necesarul printr-o schemă de garantare. În afară de perimetrul Mării Negre, nicio altă parte a lumii nu a fost afectată de secetă iar producțiile în alte țări sunt chiar mari”, a promis ministrul. JB-C.GH.