În ultima sa vizită efectuată la Oradea, ministrul Mediului, Rovana Plumb, nu a putut evita problema gazelor de şist, atât de presantă în Bihor, îndeosebi după ce Guvernul a aprobat concesiunea a două perimetre de exploatare, la Tria şi Tulca. Alte două acorduri de concesiune încheiate de către ANRM, perimetrele Felix şi Voivozi, aşteaptă să primească undă verde de la Palatul Victoria.
„Nu există în momentul de faţă pentru Băile Felix şi nici pentru judeţul Bihor niciun fel de licenţă de explorare sau exploatare a gazelor de şist”, declara atunci ministrul Plumb. Mai mult, ministrul plusa, spunând că a avut grijă ca „licenţele” acordate companiilor petroliere să scoată din calcul aceste aşa-numite gaze de şist, ce pot fi exploatate doar prin ultra-controversata metodă a fracturării rocilor. Jurnal bihorean şi-a arătat atunci interesul pentru conţinutul „licenţelor” la care făcea referire Rovana Plumb. Ministrul ne-a asigurat de o transparenţă totală, trimiţându-ne către ofiţerul său de presă, Adriana Mărgărit, pentru ca aceasta din urmă să ne pună la dispoziţie orice document solicitat. Însă, o dată plecată spre Bucureşti, transparenţa promisă de către ministru s-a volatilizat, transformându-se, în fapt, într-o opacitate faţă de nevoia de a lămuri lucrurile. Adriana Mărgărit nu a făcut decât să ne trimită către Agenţia Minerală pentru Resurse Minerale (ANRM), indicând această instituţie ca fiind singura care ne poate ajuta cu conţinutul contractelor respective. Aceasta în condiţiile în care ministrul vorbise deja despre aceste contracte. Aşadar, ele existau şi la Ministerul Mediului!
Din partea ANRM a stat de vorbă cu Jurnal Bihorean Mihai Spătaru, consilierul Claudiei Răileanu, şefa direcţiei care care în atribuţii domeniul hidrocarburilor, în cadrul ANRM.
Spătaru ne-a transmis că în afara acordurilor petroliere semnate de ANRM cu companiile exploatatoare, nu există alte contracte în baza cărora aceşti investitori privaţi au început deja prospectările inclusiv în judeţul Bihor. Aceste acorduri au acelaşi conţinut pentru toate perimetrele de explorare-dezvoltare-exploatare din ţară, ne-a mai transmis Spătaru, cu diferenţe la derularea etapelor de explorare şi dezvoltare a perimetrelor.
Spătaru ne-a confirmat faptul că aceste acorduri dau dreptul companiilor ce au câştigat concesiunile să caute orice tip de hidrocarburi în subsolul ţării. Indiferent că este vorba despre ţiţei sau gaze naturale. Iar aşa-numitele gaze de şist sunt, de fapt, gaze naturale, cu diferenţa că acestea se găsesc captive în straturile de rocă, la adâncimi mai mari decât convenţionalele pungi de gaze. Aşadar, au exact aceleaşi proprietăţi. Sunt denumite informal „gaze neconvenţionale” deoarece se găsesc captive în şisturi şi pot fi exploatate prin metoda fracturării hidraulice, atât de contestată din cauza posibilelor efecte nocive asupra mediului înconjurător. Implicit, asupra sănătăţii oamenilor şi a animalelor. În acest context, companiile concesionare pot căuta în subsol inclusiv aşa-numitele gaze de şist, deoarece acordul petrolier încheiat cu ANRM nu le interzice acest lucru!
Şisturile nu sunt excluse
„Acordurile nu fac distincţie în momentul de faţă deoarece nu avem legislaţie. De aceea nu se prevede gaze convenţionale sau neconvenţionale. Noi am scos la concurs perimetre pentru explorarea şi exploatarea hidrocarburilor. A gazelor naturale. Şi gazele de şist sunt tot gaze naturale care se exploatează în alte ţări, prin metode neconvenţionale”, declară Mihai Spătaru, care precizează că după etapa explorărilor, companiile trebuie să solicite un nou aviz de la ANRM, pentru etapa de dezvoltare şi exploatare. „Nu mai au nevoie de un alt acord petrolier, că au acordul de bază. Dar ca să valorifice, trebuie să obţină din partea ANRM anumite avize de operaţiuni petroliere, iar ANRM nu va da avize decât în conformitate cu legislaţia românească. Asta se va întâmpla peste mulţi ani. În următoarea perioadă se vor face lucrări de cercetare obişnuită, care se fac în România de zeci de ani şi care nu au periclitat până acum. Nu au dreptul în faza actuală să facă anumite operaţiuni care să pună în pericol mediul sau apele geotermale. Să presupunem că România are norocul şi se găsesc gaze de acest gen. Atunci va putea să exploateze numai pe baza avizelor ANRM,care va impune toate reglementările în vigoare”, ne-a transmis Mihai Spătaru.
Citiți principiile noastre de moderare aici!