La Muzeul oraşului Oradea a fost vernisată vineri, 13 ianuarie, expoziţia „Seismograf ’77”, o expoziţie itinerantă despre perioada ceauşistă dintre 1977 şi 1989. Organizată de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal împreună cu Muzeul Ororilor Comunismului în România, expoziţia prezintă o masă sinuoasă, ca „un fir roşu” pe care sunt expuse artefacte, texte, imagini şi filme, flancată de cinci ansambluri de panouri, o radiografie a unei perioade marcată prin traume, lipsuri şi represiune.

Prof.univ. dr. Gabriel Moisa, managerul Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal a fost amfitrionul evenimentului: „Ceea ce avem noi astăzi, aici, prin această expoziţie, este o reliefare a unei realităţi cumplite a ceea ce a însemnat destinul individual, destinul colectiv comunist, cu exemplificări de la cei ce se aflau în aparatul de represiune, la cei care au suferit de pe urma represiunii. Lucrurile sunt puţin cunoscute, desecretizarea documentelor merge într-un ritm foarte anevoios”.

Ruxandra Petrinca, istoric al Muzeului Ororilor Comunismului în România a precizat că expoziţia este dedicată ultimelor două decenii ale perioade comuniste. „Sunt drame la nivel de destine individuale şi destine colective, drame care au afectat societatea românească până în cele mai mici detalii, şi ale căror consecinţe din păcate le suportăm şi astăzi.”

Ideea de bază a expoziţiei a plecat de la cutremurul din ’77 care a afectat Bucureştiul şi de la dizidenţa lui Gheorghe Ursu, care a anunţat postul de radio Europa Liberă că Ceauşescu a dat ordin să se sisteze consolidarea clădirilor afectate de cutremur. La acea vreme era vorba de 7.000 de clădiri, astăzi sunt în număr de 21.000, celebrele clădiri cu bulină roşie care se vor prăbuşi la un sesim mai mare de 5 grade. Ceauşescu a dat ordin de sistare pentru că prioritară pentru el era construirea Casei Poporului şi un pretext pentru a remodela Bucureştiul. De altfel în toată ţara anii ’70 au însemnat resistematizarea oraşelor, ca în anii ’80 să se înceapă acelaşi lucru şi la sate.

„Genul acesta de cutremur în Bucureşti a fost unul tectonic, dar efectele lui sociale se simt până în ziua de astăzi. Această expoziţie duce spre vindecare şi cred că asta este de fapt misiunea noastră de educatori, de muzeografi, de istorici”, a încheiat Ruxandra Petrinca.

[eadvert]

 

O expoziţie-omagiu

Fiind o expoziţie itinerantă, care înainte a fost prezentată la București, Călărași, Oltenița, Brașov și Cluj-Napoca, la Oradea a fost completată şi cu documente legate de Oradea în acea perioadă, completare de care s-a ocupat istoricul Cristina Puşcaş.

„Această expoziţie este un omagiu celor care au suferit în toată această perioadă neagră a istoriei României. Dar în acelaşi timp această expoziţie a fost realizată şi adaptată atât cu ceea ce am primit de la Bucureşti dar şi cu obiectele şi documentele pe care dumneavoastră ni le-aţi dăruit. Expoziţia a fost adaptată cu portrete ale foştilor deţinuţi politic din Bihor”

Printre portretele dizidenţilor bihoreni se află cel al lui Ioan Ţic, arestat la vârsta de 15 ani, care după ce a fost eliberat a scris în anii ’60-’70 câteva poezii care sunt expuse în „Seismograf ’77”. De asemenea, este prezentă şi povestea poetei Ana Blandiana, fiica părintelui Gheorghe Coman, la rândul lui deţinut politic. Este expus şi biletul de eliberare a tânărului Traian Bodea din Beiuş, care la 15 ani a scris şi lipit afişe după care, următorii 4-5 ani i-a petrecut în detenţie.

Este prezentă în expoziţie şi povestea lui Papp Iuliu, care a trecut înnot Dunărea la sârbi, după care a fost trimis înapoi în ţară, arestat, fiind condamnat la 8 ani de închisoare. De altfel, Papp Iuliu a fost prezent la vernisaj pentru a-şi spune povestea, la fel ca şi fostul deţinut politic Ştefan Duma.

„Această expoziţie este adresată în special elevilor pentru ca să se bucure şi să aprecieze ceea ce au astăzi. La Securitatea din Oradea, luni în şir, tinerii care erau arestaţi nu primeau mâncare, nu aveau un pat unde să doarmă, nu puteau să se spele, nu puteau să îşi vadă părinţii, nu puteau să le scrie o scrisoare. De acea invit tinerii să se bucure de libertatea pe care o au, să aibă curajul să spună adevărul şi să nu se sperie că vor suporta repercursiuni pentru că nu mai suntem în acel sistem, dar să nu uite că aceste libertăţi au şi anumite obligaţii.”

Expoziția va fi deschisă publicului până în 31 martie, şi poate fi vizitată de marţi până duminică, în intervalul orar 9.00-17.00.