În Săptâmâna Patimior s-a deschis la Muzeul oraşului Oradea – Complex Cultural expoziţia de icoane vechi din Transilvania, intitulată „Lacrimile Cerului. Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei”. Expoziţia a fost organizată de Muzeul oraşului Oradea – Complex Cultural împreună cu Asociația culturală Octavian Smigelschi în colaborare cu Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Protopopiatul Ortodox Bistriţa şi Complexul Muzeal Bistriţa Năsăud.

Acest proiect a fost început în urmă cu şapte ani, împreună cu fostul director al Complexului Muzeal Bistriţa, Corneliu Gaiu, şi istoricul de artă Ana Dumitran. Expoziţia a fost organizată la Cluj şi la Alba Iulia, şi mai apoi la Tulcea, Sibiu şi Timişoara, bucurându-se şi de un studiu asupra icoanelor transilvănene dar şi de două cataloage care beneficiază de o prefaţă a academicianului Marius Porumb.

25 de icoane de patrimoniu

La Oradea, icoanele sunt expuse în două săli, marea majoritate a icoanelor fiind pictate pe lemn şi câteva pe sticlă. În prima sală, cea mai importantă icoană este icoana de filieră ruteană de la 1645-1646, una din cele mai vechi reprezentări ale Macii Domnului pe lemn din Transilvania. Sunt expuse şi câteva icoane de filieră baroc, apoi o icoană realizată de un zugrav, în care apare Maica Domnului încoronată, şi o altă icoană bizantină pe lemn. În a doua sală sunt două icoane baroce, una vorbind de redescoperire icoanei de la Micula, o altă icoană bizantină realizată în sudul Carpaţilor dar care a ajuns în Transilvania, o icoană de iconostas care a fost arsă de la sfeşnic, sau icoana Maicii Domnului cu Pruncul în care chipul lui Isus este reprezentat cu chip de adult. Se poate admira şi o icoană de la Sângeorz atribuită unui artist cunoscut, Andrei din Corneşti, care a pictat cămaşa lui Isus ca o cămaşă tradiţională, o ie din zona Clujului.

„În Transilvania, icoane interesante există pretutindeni, din zona Făgăraş –Sibiu continuând în zona Sebeş, sau Cluj, Bistriţa sau Sălaj. Pictura de icoane prezintă aici, o diversitate nebănuită şi un interes artistic deosebit. Înţelegerea temelor, arhaismul interpretării, realismul viu al tratării chipurilor şi caracterul narativ legat de detaliul pitoresc dau acestor icoane valoarea unor documente de interpretare folclorică a filozofiei şi a dogmei creştine. În pictura de icoane, ca şi în pictura murală, cu tot caracterul ei tradiţional, s-au înregistrat o serie de elemente mai noi ale artei renaşterii şi barocului. Ele se datorează contactului cu arta maghiară şi săsească a Transilvaniei dar şi a pătrunderii barocului austriac şi a elementelor de renaştere din Polonia şi Slovacia. În ceea ce priveşte pictura pe sticlă din Transilvania, aceasta îşi are originea în pictura de factură populară ce s-a practicat în Bavaria, Austria, Boemia, începând cu a doua jumătate a secolului a XVIII-lea”, scrie în catalogul expoziţiei Alexandru Constantin Chituţă, preşedintele Asociației culturale Octavian Smigelschi.

[eadvert]

Unele icoane au lăcrimat

La deschiderea expoziţiei, Angela Lupşea, directorul Muzeului oraşului Oradea – Complex Cultural, i-a mulţumit dr. Alexandru Constantin Chituţă, curator al expoziţiei alături de muzeograful Diana Iancu, pentru faptul că nu uită să pună pe harta evenimentelor şi Oradea, şi PS Virgil Bercea, episcopul greoc-catolic de Oradea şi PS László Böcskei, episcopul Diecezei Romano-Catolice de Oradea, pentru prezenţa lor la deschiderea acestei expoziţii.

„Fiind chiar în Săptămâna Patimilor, am dorit ca Muzeul oraşului Oradea – Complex Cultural să vină în întâmpinarea vizitatorilor cu o expoziţie de spiritualitate, o expoziţie de icoane din Transilvania, intitulată într-o manieră foarte sugestivă, metaforică şi simbolică «Lacrimile Cerului. Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei». De ce acest titlu? Pentru că o mare parte din icoanele care sunt expuse au în spate o tradiţie şi câteva menţionări istorice asupra faptului că acestea, în decursul vremii, au lăcrimat. Lacrimile cerului pentru că putem vorbi în această săptămână de acea Mater Dolorosa, de Maica Domnului îndurerată”, spune Alexandru Constantin Chituţă.

Icoana transilvăneană aduce un caracter popular, pentru că o mare parte din aceste icoane sunt pictate de ţărani neştiutori de carte, spune curatorul, icoanele nefiind altceva decât „îngerii care se pogoară în sufletul artistului, ca mai apoi icoanele să asculte dorinţele şi doleanţele credincioşilor.”

Sunt expuse 25 de icoane de patrimoniu. Multe istorisesc despre activitatea unor artişti care au colindat Transilvania secolelor XVII-XVIII, unele vorbesc despre miracole cum este cea care se referă la redescoperirea icoanei făcătoare de minuni de la Micula de către un ţăran pe când ara ogorul. Unele icoane sunt foarte vechi, cum este „Maica Domnului cu Pruncul” datată 1645-1646, şi mai sunt expuse şi icoane pe sticlă de la 1890-1900.

„Este o expoziţie inedită, o expoziţie care ne arată nu doar spiritualitatea ţăranilor români, cât şi legăturile care existau între Transilvania şi mediul occidental dar şi mediul rutean, al Ucrainei şi al Rusiei, pentru că multe dintre ele sunt icoane de filieră ucraineană, sau multe dintre ele vorbesc de o ecumenicitate avant la lettre de la 1800, 1700 când se cunoştea faptul că bisericile romano catolice aveau deja în cult icoane de filieră bizantină şi invers. Existau icoane de filieră bizantină în bisericile catolice, ortodoxe şi greco-catolice, o mare parte din aceste icoane fiind icoane de iconostas sau icoane de închinare. Aşadar, cred că în această perioadă expoziţia este până la urmă un gest simbolic, de smerenie în preajma sărbătorilor pascale, care va aduce pace, lumină”, a încheiat curatorul Alexandru Constantin Chituţă.

Expoziţia „Lacrimile Cerului. Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei” poate fi vizitată în Muzeul oraşului Oradea, Palatul Princiar, corp A, etaj 2, sala 16-17, până în iunie 2021.