Una dintre stațiunile-emblemă ale turismului din Munții Apuseni în perioada comunistă continuă să fie mai mult o ruină. Staţiunea Stâna de Vale este atestată ca un loc propice turismului montan şi schiului încă din perioada interbelică. „Noi nu avem nici un metru de teren în Stâna de Vale. Acolo tot e proprietatea Bisericii greco-catolice şi a firmelor fraţilor Micula”, spune viceprimarul comunei Budureasa Ioan Laza, atunci când e întrebat dacă instituţia pe care o conduce are vreun proiect de dezvoltare a staţiunii aflat pe teritoriul administrativ al comunei. Din păcate, nici cei care sunt stăpâni peste staţiune nu valorifică în nici un fel faptul că Stâna de Vale este localitatea unde se înregistrează cele mai mari şi dese căderi de zăpadă din România.

Linişte şi drumeţii

„Dacă ar fi să recomandăm stațiunea pentru un anumit tip de activitate cu siguranță nu ar fi pentru schi de pârtie.

Stâna de Vale este locul unde trebuie să mergi dacă cauți liniște și experința unor drumeții montane. Dacă însă pe lângă acestea cauți și viață socială sau distracție cu siguranță te vei plictisi în această stațiune. Deși este o stațiune cu tradiție în turism, condițiile și oferta de activități pentru a-ți petrece timpul liber (în special serile) este foarte restrânsă, aproape inexistentă. În ultimii 20 de ani se poate spune că stațiunea nu a evoluat deloc. Pe unele din marcajele turistice există montate indicatoare cum că nu ai voie să înaintezi pe potecă, datorită activității de vânătoare. Considerăm această inițiativă privată ca fiind total împotriva dezvoltării turistice a zonei”, afirmă travelguideromânia.com. Din păcate, afirmaţiile sunt aproape în aceeaşi notă şi în acest sezon ca şi în ultimii 25 de ani.

Tubing, senzaţia staţiunii

Singura investiţie a fost cea inaugurată anul trecut, o pârtie de tubing de aproximativ 600 de metri, prezentată drept noua senzaţie a staţiunii. Tubingul presupune o coborâre pe zăpada prin alunecare pe un colac gonflabil, pe un traseu pregătit asemănător celor de bob. Pârtia veche a fost refăcută, drenată și tasată cu utilajele speciale, instalația care urcă schiorii a fost și ea reparată și pusă în funcțiune.

Locurile de cazare insuficiente şi discutabile şi din perspectiva preţului şi a condiţiilor oferite, fac ca Stâna de Vale să fie staţiune în care mergi o zi. O alta categorie e cea a grupurilor răsleţe de sportivi care se cazează la Gaudeamus pentru a-şi face pregătirea fizică de iarnă. Tot acolo se cazează universitari şi studenţi, mai ales cu ocazia unor simpozioane. Conform paginii Staţiunea Stâna de Vale „pe pârtiile de la Stâna de Vale poți face tubing, cu doar 4 lei, în timp ce copii pot învăța să schieze, pârtia baby schi fiind 3 lei. Pentru teleschi, adulții plătesc 4 lei, iar copii și studenții, 3 lei. Închirierea săniilor este 15 lei, iar a schiurilor costă 25 de lei”. Din păcate, prezentarea idilică şi atuurile peisagistice nu ţin loc din investiţii în staţiune. „ Staţiunea Stâna de Vale este calea de acces spre inima muntelui. Parcul Natural Apuseni este locul în care vei descoperi peisaje pitoreşti şi trasee montane, ce îţi dezvăluie frumuseţile naturii în cascade, lacuri şi cele mai frumoase peşteri! În inima Munţilor Apuseni, staţiunea Stâna de Vale te aşteaptă să-ţi petreci aici toate vacanţele. Indiferent de sezon, te bucuri de aer curat, de relaxare şi de frumuseţile naturii din Parcul Natural Apuseni. Vino şi tu să descoperi splendoarea naturii la Stâna de Vale!”, susţin administratorii pagini Staţiunea Stâna de Vale. Anul trecut administratorul domeniului schiabil trecea în revistă investiţiile făcute: „avem o instalație de teleschi cu o capacitate de 500 de persoane pe oră, care deservește pârtia Cerbul, care are o lungime de aproximativ 600 de m și o diferență de nivel de 80 m. Avem o bandă care deservește o pârtie de tubing, aceeași bandă deservind și o pârtie de schi pentru începători. Totodată avem o instalație de baby-schi, cu o pârtie complet nouă, de 170 de m, unde se va înființa o școală de schi”. Administratorul anunţa şi intenţii privind viitoare investiţii.

Staţiune de nivel naţional?

„În viitor vom pune în funcțiune noi instalații de teleschi, mărind domeniul schiabil până la câțiva kilometri în câțiva ani”. Mirel Pusta, administratorul complexului turistic Stâna de Vale promitea şi el mărirea domeniului schiabil până la 2 kilometri, exprimându-şi dorinţa ca investiţia „să fie o surpriză pentru turiștii din Bihor și țară ca Stâna să devină o stațiune la nivel național.” Acum, cei care administrează domeniul schiabil invocă procedurile greoaie care blochează, din perspectiva lor, investiţia în prelungirea pârtiei.

Atât viceprimarul de Budureasa Ioan Laza, cât şi reprezentantul Gărzii Forestiere Nicolae Timar au cunoştinţă de intenţiile firmelor patronate de fraţii Micula de a prelungi pârtia. Controversele nu ocolesc însă nici pârtia existentă, fiind pusă sub semnul întrebării maniera în care a fost achiziţionată de la Biserica greco-catolică pădurea pe care aceasta a fost trasată, cât şi durata pentru care a fost scoasă din fondul forestier, dar şi valoarea redevenţei plătite. Aceleaşi surse susţin că, în acest moment, conform legilor din România, pârtia de 600 ar trebui împădurită, deoarece scoaterea temporară din fondul forestier ar fi expirat şi nu există decât varianta de a scoate definitiv pârtia din fondul forestier, o scoatere temporară a doua oară nefiind posibilă.

Reglementări stricte

„Din păcate, în România scoaterea din fondul forestier presupune o documentaţie voluminoasă, greu de întocmit. Este o procedură strict reglementată de Codul Silvic. Ştiu că fraţii Micula s-au interesat la Garda Forestieră care sunt prevederile legislative pentru a putea continua investiţia. În funcţie de suprafaţa care trebuie scoasă din fondul forestier, trebuie să obţii avize ierarhic. Dacă este vorba de o suprafaţa mai mică sau egală de un ha, se poate obţine aviz pentru scoaterea din fondul forestier de la Garda Forestieră. Dacă este vorba de o suprafaţă mai mare de un hectar, trebuie solicitat un ordin de ministru, iar dacă suprafaţa care urmează a fi scoasă din fondul forestier e mai mare de 10 hectare e necesară o hotărâre de guvern. Există şi situţia ca cei care vor să facă investiţia să ofere teren la schimb, un teren care trebuie să îndeplinească nişte condiţii”, spune Nicolae Timar, reprezentantul Gărzii Forestiere. Se pare că, firmele fraţilor Micula se află în această situaţie în care este necesar un schim de teren. „Este adevărat că am auzit că au dat anunţ la radio, încă din toamnă, că doresc să cumpere teren în zonă ”, confirmă viceprimarul Ioan Laza.

Istorie de un veac şi jumătate

Se spune că istoricul staţiunii izvorăşte de la 1882, când cu ocazia unei inspecții, venind dinspre Padiș, episcopul român Mihai Pavel a poposit în această depresiune găsind adăpost la stâna ciobanilor. I-a plăcut mult acest loc și a construit prima clădire în Stâna de Vale. În anul 1883 se construiește prima unitate de cazare (avea 9 camere), urmează construcția primului restaurant (Elisabeta) iar mai apoi câteva vile pentru cazare.Zece ani mai târziu, exploratorul Czaran Gyula promovează o serie de drumeții în imprejurimile stațiunii, ajutând astfel la dezvoltarea turismului în zonă. Conform travelguideromânia „cea mai mare unitate de cazare construită în perioada de glorie a stațiunii Stâna de Vale a fost Hotel Excelsior care avea 56 camere, restaurant pentru 150 persoane, apartamente cu baie, apă caldă-rece, lumină electrică. Din păcate acest hotel a ars”. În anul 1928 Stâna de Vale este ridicată la rang de stațiune climaterică de către Ministerul Sănătății și Protecției Sociale. De mai bine de 20 de ani, stațiunea e vizitată doar de grupuri răzleţe, neputându-se vorbi de turism în adevăratul sens al cuvântului în Stâna de Vale.